A fi ratat

catherinedeneuve a scris:

Pentru mine a fi ratat inseamna sa nu fii printre primii in domeniul tau si sa nu ai casa pe Dorobanti si la 30 de ani om de succes.

mna, pt mine cineva care gindeste in termenii astia, e un ratat.

asa ca, fiecare altceva considera ca fiind ratare.

catherinedeneuve a scris:

Cred ca sentimentul asta m-a urmarit toata viata, simt ca sunt o pers ratata, nu am realizat nimic in viata mea. Mie imi place cum parintii imi zic ca sunt f dezamagiti de mien. Tata imi zice cel mai intelgent copil al lui e si cel mai ratat, mama ma face ca sunt o dezamagire si eu imi zic esti o ratata ce nu merita nimica.

Ma gandesc poate au pretentiile prea mari de la mine, dar mie nu imi place ce fac, de fapt mie nu imi place cam nimic. Si intr-un fel nu dau vina pe ai mei, dau vina pe mine, poate eu nu sunt in stare de nimic.

Si in relatiile sunt o persoana ratata, fug de ele, rar o relatie imi dureaza, fug si de persoanele ce nu imi plac si de cele care imi plac, nu stiu, nu inteleg de ce am tendinta de a esua orice as face.

cum te vezi acum fata de cind ai deschis acest topic ?

si ce relevanta are pt tine succesul sau ratarea?

ceea ce spun parintii, ceea ce vor altii de la tine, ceea ce iti propui tu ??

ce virsta ai de parintii sunt dezamagiti de ratarile tale ??

In DEX, la cuvantul "ratat", ar trebui sa fie o poza cu mine. :(

nu stiu unde sa postez asta si nici nu vreau sa mai deschid alt topic. mi-a sarit asta in ochi asa ca postez aici. oricum, are legatura.

eu nu inteleg cum pot fi unii oameni bolnavi de te miri ce, oameni handicapati (practic... si fizic) sau cu orice alte defecte cat casa, cum pot oameni ca ei, ziceam, sa fie mai optimisti decat unii care au o viata normala. cum de nu se sinucid? cum pot sa zambeasca? CUM E POSIBIL SA FIE IMPACATI CU VIATA LOR DE CACAT, iar ceilalti se plang pt fleacuri?!? Nu pot sa inteleg... Oamenii astia "normali", dar cu "probleme", sunt tot un fel de ratati, as zice...

Si totusi... CUM???

Methala a scris:

nu stiu unde sa postez asta si nici nu vreau sa mai deschid alt topic. mi-a sarit asta in ochi asa ca postez aici. oricum, are legatura.

eu nu inteleg cum pot fi unii oameni bolnavi de te miri ce, oameni handicapati (practic... si fizic) sau cu orice alte defecte cat casa, cum pot oameni ca ei, ziceam, sa fie mai optimisti decat unii care au o viata normala. cum de nu se sinucid? cum pot sa zambeasca? CUM E POSIBIL SA FIE IMPACATI CU VIATA LOR DE CACAT, iar ceilalti se plang pt fleacuri?!? Nu pot sa inteleg... Oamenii astia "normali", dar cu "probleme", sunt tot un fel de ratati, as zice...

Si totusi... CUM???

In primul si in primul rand, NU EXISTA OM FARA PROBLEME.

Vezi tu, insusi faptul de a vedea o problema acolo unde nu este reprezinta o problema, o mare problema.

Oamenii de genul cad intr-o stare de deznadejde peste care e foarte greu sa treaca, mai ales singuri. Nu-i judeca, nu stii niciodata cand ajungi in locul lor; am facut candva greseala de a nu-i intelege, iar acum...primesc niste lectii. :roll:

Pe langa asta, avem sisteme de valori diferite. De exemplu, pentru X, faptul ca nu isi permite sa se imbrace de la Bershka si Zara poate duce la un adevarat complex, pe cand pentru Y, asta poate fi doar un moft, un nimic, ceva lipsit de importanta.

Miss_Nobody a scris:

In primul si in primul rand, NU EXISTA OM FARA PROBLEME.

Vezi tu, insusi faptul de a vedea o problema acolo unde nu este reprezinta o problema, o mare problema.

Oamenii de genul cad intr-o stare de deznadejde peste care e foarte greu sa treaca, mai ales singuri. Nu-i judeca, nu stii niciodata cand ajungi in locul lor; am facut candva greseala de a nu-i intelege, iar acum...primesc niste lectii. :roll:

Pe langa asta, avem sisteme de valori diferite. De exemplu, pentru X, faptul ca nu isi permite sa se imbrace de la Bershka si Zara poate duce la un adevarat complex, pe cand pentru Y, asta poate fi doar un moft, un nimic, ceva lipsit de importanta.

Sa zicem ca nu judec pe nimeni. Eu vreau doar sa ajung sa inteleg (cat de cat...candva) cum reusesc oamenii aia cu ADEVARATE probleme sa fie optimisti si prietenosi si veseli si etc si sa nu se sinucida. Restu' e "boschete".

Methala a scris:

Sa zicem ca nu judec pe nimeni. Eu vreau doar sa ajung sa inteleg (cat de cat...candva) cum reusesc oamenii aia cu ADEVARATE probleme sa fie optimisti si prietenosi si veseli si etc si sa nu se sinucida. Restu' e "boschete".

Au dat un sens vietii lor, sunt mai puternici, mai pozitivi, s-au resemnat.

Iar asta cu "probleme adevarate" mi se pare prea putin empatic. Faptul ca unele probleme par mai grave, nu inseamna ca depresia nu este. Cand un om ajunge sa se sinucida, o face pentru ca exista o problema, una REALA, poate nu in ochii tai, doar in mintea si in sufletul lui; pur si simplu nu pot sa imi imaginez ca altceva decat o problema ar putea cauza moartea, chiar si cea prin suicid.

Methala a scris:

nu stiu unde sa postez asta si nici nu vreau sa mai deschid alt topic. mi-a sarit asta in ochi asa ca postez aici. oricum, are legatura.

eu nu inteleg cum pot fi unii oameni bolnavi de te miri ce, oameni handicapati (practic... si fizic) sau cu orice alte defecte cat casa, cum pot oameni ca ei, ziceam, sa fie mai optimisti decat unii care au o viata normala. cum de nu se sinucid? cum pot sa zambeasca? CUM E POSIBIL SA FIE IMPACATI CU VIATA LOR DE CACAT, iar ceilalti se plang pt fleacuri?!? Nu pot sa inteleg... Oamenii astia "normali", dar cu "probleme", sunt tot un fel de ratati, as zice...

Si totusi... CUM???

Sunt mari filosofi care au privit viata cu pesimism. Parerea mea e ca aici merge bine zicala "ignorance is bless". Cei care sunt mai prosti, sunt mai fericiti. Cum spuneai si tu, oameni handicapati psihic, fizic, cu vieti de rahat care privesc viata intr-un mod pozitiv. Ei bine da, in prostia lor isi pun ochelari roz ca sa vada viata in roz. Numai un om inteligent isi pune intrebari inteligente. Sau alta zicala "trebuie sa fii destept ca sa-ti dai seama ca esti prost".

Miss_Nobody a scris:

pur si simplu nu pot sa imi imaginez ca altceva decat o problema ar putea cauza moartea, chiar si cea prin suicid.

pai nici nu am zis ceva de indivizi care s-ar sinucide fara sa aibe o problema, decat ca sunt unii care considera o problema mare, "reala", faptu' ca n-au oja verde, gen. ceea ce evident e absurd.

sunt oamenii aia de care ziceam, cu handicap si altele. astia chiar au o problema serioasa, si totusi o depasesc... cata tarie trebuie sa aiba!

e! aici era nelamurirea mea: de ce nu sunt in stare oamenii sa aprecieze problemele lor obiectiv, la valoarea lor "adevarata". sa se gandeasca "uite ma pt ce cacat sufar eu, cand altii au probleme mult mai mari si nu se mai vaita atat". Dar in fine. banuiesc ca e mai "la-ndemana" compatimirea de sine decat obiectivitatea, si d-asta...

Methala a scris:

Dar in fine. banuiesc ca e mai "la-ndemana" compatimirea de sine decat obiectivitatea, si d-asta...

E mai la indemana sa judeci, desigur.... :-

Methala a scris:

pai nici nu am zis ceva de indivizi care s-ar sinucide fara sa aibe o problema, decat ca sunt unii care considera o problema mare, "reala", faptu' ca n-au oja verde, gen. ceea ce evident e absurd.

Aici te referi la cei care chiar cred asta sau e doar o figura de stil?

Oamenii cu probleme reale pot fi mai fericiti, pentru ca nu se pierd in lucruri neesentiale.

Faptul ca nu ai un picior sau ai crescut orfan, poate sa fie un element de pastrare a contactului cu realitatea. Lupta pentru depasirea problemelor te face mai puternic si nu mai dai importanta la toate fleacurile existentialiste. Ai si un motiv de a exista, acela de a-ti depasi handicapul, un scop in viata. Acesti oameni nu sunt in nici un caz prosti sau saraci cu duhul, ci au exploatat la maxim prosibilitatile mai putine pe care le aveau. Nu este chiar o binecuvantare sa ai toate optiunile deschise si sa nu stii pe care s-o alegi. In procesul acesta multi oameni normali se pierd.

White_flag a scris:

Sunt mari filosofi care au privit viata cu pesimism. Parerea mea e ca aici merge bine zicala "ignorance is bless". Cei care sunt mai prosti, sunt mai fericiti. Cum spuneai si tu, oameni handicapati psihic, fizic, cu vieti de rahat care privesc viata intr-un mod pozitiv. Ei bine da, in prostia lor isi pun ochelari roz ca sa vada viata in roz. Numai un om inteligent isi pune intrebari inteligente. Sau alta zicala "trebuie sa fii destept ca sa-ti dai seama ca esti prost".

Te-ar mira sa sa constati ca motivele lor de a vedea lumea pozitiv sunt reale (metafora cu a vedea viata in roz nu li se potiveste) si rezistente la incercari grele, deci sunt autentice. Pe cand cei care isi cauta in coarne, cei pe care ii numesti "filosofi" sau "inteligenti", nu sunt in stare sa isi serveasca micul dejun fara o mica depresie. Absurdul cu care unii isi decoreaza existenta nu este dovada de inteligenta.