Nesimtescu a scris:De ce n-ai spus si atunci cand ti-am raspuns prima oara?
Imi cer scuze . Data viitoare am sa precizez
Doctor Love
Început de gargbird, Joi 3 iul 2008 · 2.894 răspunsuri · 228.134 vizualizări · închis
Amarena a scris:Ce faci, imi taxezi greselile de tastare? Dezamagitor.
Buna dimineata, Amarena! Sunt Doctor Love.
Nu am vrut sa o iei ca pe un afront. Mi s-a parut ca suna amuzant, de aceea am subliniat eroarea ta de tastare.
Sa auzim de bine! Doctor Love te asculta mereu!
gargbird a scris:Buna seara, Andruta! Sunt Doctor Love.Of, of, of! Urasc cand intalnesc asemenea situatii!
Iti spun din start ca stiu sigur ca vei reveni cu alte intrebari, si esti binevenita! Oricand!
Si acum sa revenim la problema noastra: intr-adevar, oamenii nu vor sa fie ingraditi, si in general nu agreeaza posesivitatea. Si daca tu inca nu ti-ai gasit "sufletul pereche", daca partenerul tau este deranjat de posesivitatea ta, asta e! Fii tare! Felul tau de a fi este un dar! Putini oameni sunt in stare pe lumea asta sa ofere dragostea neconditionat, si chiar si mai putini cei care o primesc in aceeasi masura! In concluzie, esti o romantica! Asta este o calitate pe cale de disparitie, din pacate, intr-o lume din ce in ce mai dura!
Sfat: sa nu faci nimic cu felul tau de-a fi! Esti absolut normala, absolut in regula! Poate va mai dura un timp pana cand vei avea parte de fericire, poate chiar atunci vei descoperi la persoana iubita anumite aspecte neplacute, pe care va trebui sa le ascunzi in strafundurile sufletului tau, dar asa este viata, draga mea! Spera in continuare, asteapta, viseaza, traieste in felul tau, si vei vedea ca pana la urma "el" va aparea, si atunci tu imi vei trimite un mic mesaj in care vei spune: "am reusit!" Iar eu, care voi fi mereu aici, ma voi bucura pentru tine!
Sa auzim de bine! Doctor Love te asculta mereu!
Buna ziua, Domnule Doctor ! Mi-e teama ca nu m-ati inteles in totalitate, asa ca, dupa cum va asteptati atat dumneavoastra, cat si eu, am revenit.
Multumesc pentru vorbele bune, ajuta ! In ceea ce priveste "pana la urma el va aparea", va asigur ca el a aparut deja, nu-l mai astept, este aici, in sufletul meu, si exact asta ma sperie, ca nu mai stiu cum sa ma port... Sunt in situatii noi carora nu stiu daca le voi gasi solutia corecta.
Am foarte multe "de ce"-uri si mi-este teama de si mai multe lucruri, chiar m-am gandit intr-o vreme ca eu sunt de vina si poate ar trebui sa ma schimb . Poate ca greseala nu sta in celalalt, ci in mine.
Cum este viata, domnule doctor? Cum este de fapt? Trebuie sa suferi? -este o conditie, o necesitate? Vezi,inainte stiam sa raspund la intrebarile astea, insa acum prefer sa-mi raspunzi tu...
Sunt o romantica, asa e ! Dar vezi , cand cel de langa tine iti spune ca esti absurd, ca esti enervant de posesiv, si te sfatuieste sa te opresti, ca el te iubeste, si ca numai schimbandu-te va fi bine...ce e de facut?
De ce oamenii au asteptari atat de mari din partea celorlalti cand nu le pot "onora" pe ale lor? Si de ce urasti situatiile astea?
Sper ca n-am fost foarte incoerenta... si... multumesc!
dedicatie...
si alta dedicatie..ptr inimioara ta...
andruta* a scris:Buna ziua, Domnule Doctor ! Mi-e teama ca nu m-ati inteles in totalitate, asa ca, dupa cum va asteptati atat dumneavoastra, cat si eu, am revenit.Multumesc pentru vorbele bune, ajuta ! In ceea ce priveste "pana la urma el va aparea", va asigur ca el a aparut deja, nu-l mai astept, este aici, in sufletul meu, si exact asta ma sperie, ca nu mai stiu cum sa ma port... Sunt in situatii noi carora nu stiu daca le voi gasi solutia corecta.
Am foarte multe "de ce"-uri si mi-este teama de si mai multe lucruri, chiar m-am gandit intr-o vreme ca eu sunt de vina si poate ar trebui sa ma schimb . Poate ca greseala nu sta in celalalt, ci in mine.
Cum este viata, domnule doctor? Cum este de fapt? Trebuie sa suferi? -este o conditie, o necesitate? Vezi,inainte stiam sa raspund la intrebarile astea, insa acum prefer sa-mi raspunzi tu...
Sunt o romantica, asa e ! Dar vezi , cand cel de langa tine iti spune ca esti absurd, ca esti enervant de posesiv, si te sfatuieste sa te opresti, ca el te iubeste, si ca numai schimbandu-te va fi bine...ce e de facut?
De ce oamenii au asteptari atat de mari din partea celorlalti cand nu le pot "onora" pe ale lor? Si de ce urasti situatiile astea?
Sper ca n-am fost foarte incoerenta... si... multumesc!
Buna seara, Andruta! Sunt Doctor Love.
Nu, nu ai fost incoerenta, doar ca problema ta este destul de dificila. Din start vreau sa-ti spun ca nu-mi place cum abordezi lucrurile! Tu insisti sa gasesti un vinovat acolo unde nu exista! Iti repet: nu trebuie sa te schimbi! Schimbarea impune suferinta. Multi oameni fac aceasta greseala: incearca sa se schimbe pe ei insisi, si in acest mod isi fac un rau mult mai mare decat daca ar ramane cum e firea lor. Vorbim aici de schimbari in gandire, sa nu fiu inteles gresit! (ex.:un om care incearca sa-si corecteze un viciu - alcool, tutun, jocuri de noroc, etc, - de fapt nu se schimba atunci cand reuseste sa-si domine acel viciu sau sa renunte la el, omul e acelasi, cu ceva in minus, si cu o frustrare in plus). Schimbarea gandirii unui om presupune un soc foarte mare (iminenta mortii, o catastrofa la care persoana a fost martora directa, etc.), care oricum lasa urme adanci si subrezeste increderea persoanei respective, chiar daca pentru un timp acea persoana se simte mandra ca a reusit schimbarea.
Ai inteles ideea? Nu ai nevoie de nici o schimbare, si nici el. Voi aveti nevoie de niste lucruri pentru care nu trebuie sa incerci sa te schimbi: tu - de incredere in el, iar el - de putin mai multa tandrete in momentele importante pentru tine. Si sa nu te mai aud ca nu stii cum sa te porti cu el! Nu stii sa te porti in fata sefului, cand nu vrei sa-ti taie din prima de vacanta, sau in fata parintilor, cand ai facut vreo boacana! In fata persoanei iubite trebuie sa te porti exact ca si cum te-ai uita in oglinda: fara retineri, fara nici o jena! Sfat: nu te supara pe el daca iti spune ca esti prea posesiva... gandeste-te ca poate are dreptate! Incearca sa fii un pic mai linistita cu declaratiile de iubire, nu mult, doar atat cat sa nu-l mai superi si nici tu sa nu te simti neimplinita, si vezi daca functioneaza! Si vezi daca nu cumva el este genul de "barbat dur" caruia ii e rusine sa-si etaleze sentimentele. Si daca da, lasa-l in ale lui, ca o sa-i treaca. Si, cel mai important lucru: vei mai primi multe "bobarnace" din astea de-a lungul vietii, asa ca nu e cazul sa te superi prea tare!
Sa auzim de bine! Doctor Love te asculta mereu!
Buna seara, prieteni! Sunt Doctor Love.
Voi raspunde mai jos unei persoane care a preferat sa ramana anonima, cu precizarea ca aceasta este o exceptie si de acum voi raspunde doar intrebarilor adresate direct pe forum! Si asta pentru ca am ales din start modul de comunicare cu voi si vreau sa raman consecvent si sa-mi urmez drumul pe acest forum atata timp cat voi fi lasat.
Si acum, problema: din cele pe care mi le-ai relatat, s-ar parea ca treci printr-o perioada grea! Ceva ti-a declansat un complex de inferioritate care se dezvolta in voia cea buna! Ma intreb daca nu mai ai nici un prieten adevarat (in sensul de prieten, nu iubit) caruia sa i te confesezi, pentru ca, daca raspunsul tau e negativ, chiar trebuie sa consulti un specialist! Nu lasa lucrurile sa evolueze in directia descrisa de tine, directie extrem de periculoasa! Sincer iti spun, nu trebuie sa intri deloc in panica, este mai usor decat ai putea crede! Pur si simplu fa-ti o programare la un psiholog. In cazul in care ai mai fost, stii deja despre ce este vorba, iar daca nu, vei avea o experienta noua si poate neasteptat de benefica pentru tine! Incearca acest lucru si mergi cu incredere, gandeste-te ca nu te tine nimeni cu forta acolo si nu trebuie sa spui decat ce simti ca poti spune! Cel mai important lucru este sa poti identifica exact cauza care te-a adus in aceasta stare, din care nu mai poti sa iesi si in care nu te mai recunosti! Odata cu descoperirea "defectiunii" totul va evolua pozitiv si vei putea redeveni cea din "zilele bune"! Curaj si sper sa tii cont de sfatul meu!
Sa auzim de bine! Doctor Love te asculta mereu!
Nesimtescu a scris:Bine atunci. Doctore, nu vreau sa-ti cer sfaturi. Voiam doar sa te-ntreb de ce vrei sa faci atat bine unor useri, iar unii dintre ei incearca sa te puna in dificultate.
Buna seara, domnule Nesimtescu! Sunt Doctor Love.
Intrebarea ar fi trebuit sa se adreseze celor care incearca sa ma puna in dificultate, nu? Oricum, constat ca nu mai sunt tinta atacurilor tale. Oare ce s-a intamplat?
Sa auzim de bine! Doctor Love te asculta mereu!
gargbird a scris:Buna seara, domnule Nesimtescu! Sunt Doctor Love.Intrebarea ar fi trebuit sa se adreseze celor care incearca sa ma puna in dificultate, nu? Oricum, constat ca nu mai sunt tinta atacurilor tale. Oare ce s-a intamplat?
Sa auzim de bine! Doctor Love te asculta mereu!
Daca tu zici ca au fost atacuri...
gargbird a scris:
Daca ceva nu merge, e clar ca trebuie sa existe o schimbare undeva, la cineva, nu? Si daca fac compromisuri, pot spune ca m-am schimbat... pentru el sau pentru mine ; important e ca atunci cand intram intr-o relatie, nu vom ramane mereu la fel - si aici nu ma refer la retineri , la naturalete .
Chiar si aceste incercari despre care vorbesti tu - "sa fii un pic mai linistita cu declaratiile de iubire" - implica o schimbare. Depinde doar din ce punct de vedere privesti lucrurile. Iar eu le privesc exact asa, pentru ca in momentul in care avem de-a face cu situatii noi, pentru a ne adapta lor e necesar sa facem o "mutare". Nu este genul de barbat caruia ii e rusine sa-si etaleze sentimentele, sa zicem doar ca-i mai introvertit. O sa-i treaca? Cred ca glumesti. Doar ce vorbeai mai sus despre a fi tu insuti. Ma bulversezi.
De fapt, daca stau bine sa ma gandesc, m-ai facut sa-mi dau seama de-un lucru important, recitindu-ti randurile : cred ca problema este una de incredere. Am devenit un om suspicios, rece, precaut . Am trecut in extrema cealalta, dupa ce ani in sir am acordat "credit" unor oameni care mai tarziu s-au folosit de "informatiile" pe care le-am furnizat (ce ironie - informatii = sentimentele mele) . Stiu ca solutia cea mai buna si recomandata este cea de mijloc, sa dai multe dar sa si iei, sa echilibrezi balanta. Dar ma cunosc, niciodata n-o sa ma pot adapta unei astfel de situatii/solutii , intotdeauna aleg extremele. Ca atare, de ce nu s-ar pune problema in sens invers ? De ce sa incerc eu s-o las mai moale cu posesivitatea , si n-ar incerca el sa accepte ceea ce sunt?
Daca schimbarea implica suferinta, atunci vreau sa sufar; ma mira destul de mult cum omul vrea sa se simta iubit de celalalt, vrea demonstratii, declaratii, vrea fapte, vorbe, vrea tot, in final, pentru ca apoi sa considere toate acestea o exagerare... din partea celuilalt, evident.
Oare poti trai o viata cu un om ale carui limite sunt diferite de ale tale? 
D-le Doctor,
Subsemnatul Eu am probleme mari in love. Vreau sa ma insor dar nu am cu cine.
Unde gasesc si eu o sotie?
Rog insistent sa-mi raspundeti!
"Exista o modalitate de a fi fericit intr-o relatie si aceasta este sa folosesti relatiile pentru scopul pentru care au fost destinate si nu pentru scopul pe care i le-ai atribuit tu.
Cind relatiile umane de dragoste esueaza, aceasta se intimpla pentru ca s-a intrat in ele din motivatii gresite, care nu le favorizeaza supravietuirea. Majoritatea oamenilor intra intr-o relatie gandindu-se mai degraba la ce pot sa obtina din ea, decit la ceea ce aduc ei in ea.
Scopul unei relatii este de a decide ce parte din tine ai vrea sa se arate, nu ce parte din celalalt ai putea sa capturezi si sa pastrezi.
In actualele relatii, care functioneaza defectuos, testul relatiei este legat de cit de bine s-a incadrat celalalt in idealul vostru si cit de mult v-ati ridicat voi la idealul lui sau al ei. Totusi, singurul test adevarat este cit de bine v-ati ridicat voi la idealul vostru.
Lasati fiecare persoana din interiorul relatiei sa-si faca griji nu in legatura cu celalalt ci numai in legatura cu propriul sine.
O relatie esueaza din cauza concentrarii voaste asupra celuilalt a obsesiei voastre pentru celalalt. Cum este celalalt ? Ce face celalalt ? Ce are celalalt ? Ce spune celalalt ? Ce vrea ? Ce cere ? Ce gandeste ? Ce spera? Ce planuieste ?
Nu conteaza ce este, face , are, spune, vrea celalalt. Singurul lucru care conteaza este ce esti tu, fata de toate aceste lucruri.
Cea mai iubitoare persoana este cea care se centreaza in jurul propriului sine, intrucit, daca nu te poti iubi pe tine insuti, daca nu poti avea grija de tine, nu poti sa-l iubesti pe celalalt (doar te iluzionezi ca poti, adaug eu). Multi oameni fac greseala de a cauta dragostea de sine prin dragostea pentru celalalt.
"Atunci cind pierdeti din vedere faptul ca amindoi sunteti suflete sacre pornite intr-o calatorie sacra nu mai puteti vedea scopul, motivul aflat la baza tuturor relatiilor. Scopul este devenirea (schimbarea catre interpretari mai inalte ale vietii, mai profitabile pentru ceea ce vrei sa obtii adaug eu). Voi folositi relatiile voastre cu absolut orice pentru a decide ce deveniti.
Prima voastra relatie trebuie sa fie cu sinele vostru. Trebuie sa invatati in primul rind sa va cinstiti, sa va ingrijiti si sa va iubiti pe voi insiva nu sa puneti caruta in fata boilor si sa va indreptati atentia in primul rind catre celalalt. Cautati sa vedeti ce sunteti, ce faceti si ce aveti voi intr-un anumit moment, nu ce se intampla cu celalalt.
" Daca doresti garantii in viata , atunci nu doresti viata. Doresti repetitii pentru un scenariu care a fost deja scris. Prin natura ei, viata nu poate sa dea garantii, pentru ca asta ar contracara intregul ei scop.
Intr-o relatie vor fi provocari si momente destul de grele. Nu incerca sa le eviti. Considera-le ocazii splendide pentru a indeplini ceea ce te-a facut sa intri in relatie si in viata." Neale Donald Walsch