Te salut dr. Love;Am si eu o mica nelamurire;
Am cunoscut din intamplare o fata si am zis sa ma port cu ea exact asa "cum orice fata si-ar dori sa se poarte iubitul ei cu ea".Asadar,eram f. atent cu ea,o felicitam ori de cate ori isi schimba look-ul,cerceii etc,o protejam,eram sincer cu ea,eram gata s-o ajut oricand ar fi avut nevoie,ai eram cel mai bun ,prieten,cea mai buna prietena,cel mai bun frate.Drept urmare,ce credeti ca s-a intamplat??? Stupoare!!! Fata nu ma percepea ca pe un baiat/barbat ci ca pe o persoana asexuata,eventual ca pe un frate/tata (bleah).In mod paradoxal, in loc sa ma simt bine in preajma ei,incepusem sa ma simt rau,sa ma simt orice altceva decat ceea ce sunt eu ca si fiinta biologica.Tipa se supara f. tare daca ai faceam vreo aluzie erotica,nu ma lasa sub nicio forma s-o iau in brate,ba chiar mai mult,la un momentdat i-am zis in gluma "daca ai de gand sa te mariti,sa-mi spui mie,ca te iau eu de nevasta'. La auzul acestor cuvinte,a inceput sa rada in hohote,ca si cum ar fi ras de un copil de 9-10 ani.Trebuie sa mentionez ca la inceputul relatiei,fata era incantata sa primeasca afectiune de la mine,insa un "prieten" de-al meu i-a spus ca eu nu am preocupari barbatesti ci mai degraba feminine,chiar si job-ul meu este unul migalos,de natura feminina (vezi electronica) Tipa l-a crezut si asa s-a dus pe apa sambetei relatia noastra,deoarece eu nu am vrut sa fiu doar amicul ei cu care sa-si alunge plictiseala.(ea spunea ca nu se plictiseste cu mine niciodata,ca ma gaseste interesant)
Ce parere ai despre aceasta situatie? de ce crezi ca s-a intmaplat asa? unde am gresit eu? oare nu ne inveti tu ca trebuie sa fim tandri,atenti,iubitori cu femeile?
Crezi ca degeaba se spune in popor ca mai intai unei femei trebuie sa-i bagi mana la......si apoi s-o iubesti,si asta daca mai este nevoie?
