hernandez a scris:buna asta. totusi c
Da' tie ti-e rusine sa scrii cuvantul intreg? Sau ti-e teama de un warn?
De ce se intorc barbatii? Daca se mai intorc:D
Început de Ginnutza, Sâm 24 mai 2008 · 148 răspunsuri · 53.907 vizualizări
Ginnutza a scris:Oare noi femeile trebuie sa ajungem la un punct de saturatie ca sa realizam ca relatia respectiva s-a terminat definitiv?
Pai doar atunci iti dai seama ca s-a terminat. Daca iti pare rau, il vrei inapoi, te gandesti la el, esti inca prinsa in acea relatie chiar daca s-a terminat si nu esti capabila sa te implici profund si total in alta relatie pana nu treci peste cea precedenta...
Da, ajungi la un punct de saturatie, in care nu mai simti nimic pentru el din simplul motiv ca prin ceea ce a facut/zis a ucis orice sentiment in tine... Atunci pleci si chiar daca se roaga in genunchi de tine nu te mai razgandesti, dupa ce i-ai dat cateva sanse si nu a mers... Limita asta de saturatie si-o stabileste fiecare singura, unele iau batai ani de aile, altele pleaca de la prima palma, unele se lasa inselate si spera ca se va indrepta, altele pleaca cum au descoperit o aventura, chiar daca a fost doar pentru o noapte... Nimeni nu iti zice sa intorci si celalalt obraz si nimeni nu iti zice sa il parasesti de la prima greseala. Pentru ca orice om merita o sansa, nu? :P
Malkia a scris:Pai doar atunci iti dai seama ca s-a terminat. Daca iti pare rau, il vrei inapoi, te gandesti la el, esti inca prinsa in acea relatie chiar daca s-a terminat si nu esti capabila sa te implici profund si total in alta relatie pana nu treci peste cea precedenta...Da, ajungi la un punct de saturatie, in care nu mai simti nimic pentru el din simplul motiv ca prin ceea ce a facut/zis a ucis orice sentiment in tine... Atunci pleci si chiar daca se roaga in genunchi de tine nu te mai razgandesti, dupa ce i-ai dat cateva sanse si nu a mers... Limita asta de saturatie si-o stabileste fiecare singura, unele iau batai ani de aile, altele pleaca de la prima palma, unele se lasa inselate si spera ca se va indrepta, altele pleaca cum au descoperit o aventura, chiar daca a fost doar pentru o noapte... Nimeni nu iti zice sa intorci si celalalt obraz si nimeni nu iti zice sa il parasesti de la prima greseala. Pentru ca orice om merita o sansa, nu? :P
Depinde cred de la caz la caz. Ar tb analizata foarte bine si intoarsa pe toate partile posibilitatea de a acorda o sansa. Oricat de mult il vrei inapoi, e greu sa ierti si sa uiti tot ce a facut si sa te implici iar. Daca nu poti, mai bine lasi timpul sa vindece ranile si asta e...Ce ti-e scris in frunte ti-e pus. Daca ti-e scris sa fii cu el, destinul le aranjeaza in asa fel incat o sa fii cu el. Daca nu, altul cu care poate descoperi mai multe lucruri frumoase.
Malkia a scris:Pentru ca orice om merita o sansa, nu? :P
A doua, da categoric. Dar daca mai vine inapoi si pentru a treia, a patra?!
Ginnutza a scris:Depinde cred de la caz la caz. Ar tb analizata foarte bine si intoarsa pe toate partile posibilitatea de a acorda o sansa. Oricat de mult il vrei inapoi, e greu sa ierti si sa uiti tot ce a facut si sa te implici iar. Daca nu poti, mai bine lasi timpul sa vindece ranile si asta e...Ce ti-e scris in frunte ti-e pus. Daca ti-e scris sa fii cu el, destinul le aranjeaza in asa fel incat o sa fii cu el. Daca nu, altul cu care poate descoperi mai multe lucruri frumoase.
Daca l-ai iubit cu adevarat, prima data treci peste ce ti-a facut. Asta daca esti dispusa sa faci compromisuri, sa lasi de la tine. Daca esti una orgolioasa si ferma in luarea deciziilor, el nu va mai avea nici o sansa.
Pe de alta parte, destinul si-l mai face si omul. Daca el a dat in tine, cine ii mai permite sa se intoarca, destinul sau tu?!
....si cand ma adresez asa, nu ma refer strict la persoana ta, Ginnutza!
Editat Dum 25 mai 2008 11:36
Stiu ce spun fiindca i-am mai dat o sansa odata. Poate am fost eu prea orgolioasa si n-am putut sa fac un compromis pana la capat. Au fost mereu reprosuri, scandal, jigniri :P De fapt atunci s-a produs ruptura si increderea mea in el a avut de suferit.
De asta spun ca trebuie gandit bine inainte sa mai dai o sansa, daca ai sa poti sa ierti si sa uiti, sa pui punct si sa o iei de la capat fara a mai aminti de trecut.
Imi pare enorm de rau fiindca noi ne-am inteles super in rest. Cand stateam impreuna, totul era frumos. Cand unul avea ceva de facut, incepeau discutiile. Suntem posesivi amandoi si nu prea ne-am acordat libertate. Un an jumate cat a durat relatia noastra, am fost zi si noapte impreuna si tot timpul nostru liber il petreceam langa el. Toti credeau ca urmeaza sa ne casatorim fiindca ne potriveam si nu ne dezlipeam unul de altul.
Chiar si cand el a inceput sa abandoneze, vorbeam zilnic la telefon si ne mai vedeam. Aici poate am gresit eu si am "alergat" dupa el, sa discutam, sa incercam etc. Fiindca poate asta l-a indepartat si mai mult. Dar cred ca era normal sa incerc.... Pana cand... m-am trezit dupa vreo 3 luni ca situatia nu se mai schimba si am de suferit daca stau sa astept si mai bine imi vad de ale mele. Si totusi, sentimentele mele mai exista si tot mai sper ca intr-o zi destinul o sa ne intersecteze iar drumurile si o sa fie bine. Chiar daca la rece analizand, relatia asta s-a sfarsit. :)
Ginnutza a scris:Stiu ce spun fiindca i-am mai dat o sansa odata. Poate am fost eu prea orgolioasa si n-am putut sa fac un compromis pana la capat. Au fost mereu reprosuri, scandal, jigniri :P De fapt atunci s-a produs ruptura si increderea mea in el a avut de suferit.De asta spun ca trebuie gandit bine inainte sa mai dai o sansa, daca ai sa poti sa ierti si sa uiti, sa pui punct si sa o iei de la capat fara a mai aminti de trecut.
Imi pare enorm de rau fiindca noi ne-am inteles super in rest. Cand stateam impreuna, totul era frumos. Cand unul avea ceva de facut, incepeau discutiile. Suntem posesivi amandoi si nu prea ne-am acordat libertate. Un an jumate cat a durat relatia noastra, am fost zi si noapte impreuna si tot timpul nostru liber il petreceam langa el. Toti credeau ca urmeaza sa ne casatorim fiindca ne potriveam si nu ne dezlipeam unul de altul.
Chiar si cand el a inceput sa abandoneze, vorbeam zilnic la telefon si ne mai vedeam. Aici poate am gresit eu si am "alergat" dupa el, sa discutam, sa incercam etc. Fiindca poate asta l-a indepartat si mai mult. Dar cred ca era normal sa incerc.... Pana cand... m-am trezit dupa vreo 3 luni ca situatia nu se mai schimba si am de suferit daca stau sa astept si mai bine imi vad de ale mele. Si totusi, sentimentele mele mai exista si tot mai sper ca intr-o zi destinul o sa ne intersecteze iar drumurile si o sa fie bine. Chiar daca la rece analizand, relatia asta s-a sfarsit. :)
:P
Cat bine crezi ca a facut prezenta asta constanta in viata lui?! Ei se plictisesc repede, se sufoca din te miri ce si atunci fug mancand pamantul. Daca mai apare si cuvantul "casatorie" in propozitie (indiferent ca e rostit de tine sau nu) se duce dracului totul.
Barbatii sunt animale de prada....te haituiesc pana cedezi...iar daca cedezi prea repede si nu te zbati dupa ce esti in ghearele lui pleaca la alta vanatoare...
Asadar nu uitati, zbateti-va cat de mult puteti chiar daca sunteti "prinse"..Asa nu va avea timp sa plece mai departe!
Ginnutza a scris:A facut foarte rau. Dar atunci n-am realizat. Si el era sau parea multumit de faptul ca ne petrecem timpul liber impreuna. Si el isi dorea o familie...spunea ca e cel mai mare vis al lui. Nu a dat semne ca i-ar displace ceva, exceptie facand vesnica mea nemultumire...Nu ii iertam nimic si pentru orice lucru marunt era facut cu ou si otet. Si mai ales nu m-am controlat si ce am scos pe gura nici eu nu imi dau seama de unde a venit. Vorbele urate si dure, amenintarile, comportamentul meu agresiv au dus aici. Acum nu mai pot da timpul inapoi si totusi, el spunea ca nu e suparat si ca se simte principalul vinovat fiindca el a gresit primul.
Gandesti intr-un mod egoist.
Ai gresit dar i-ai acordat inca o sansa !!!
Ai gresit dar nu a venit sa discute cu tine sa lamuriti lucrurile !!!
Oare nu el ti-a acordat o sansa ??
Oare nu tu ar fi trebuit sa-l cauti sa lamuriti lucrurile daca te simteai responsabila?
Tu esti cea marinimoasa si el un nerecunascator desi l-ai iertat pentru ca a pleca din cauza scenelor pe care le faceai?
Eu zic sa-ti analizezi comportamnetul si atitudinea, sa o corectezi daca vrei sa nu ai asemenea esecuri si pe viitor, cu el sau cu altul.
Editat Dum 25 mai 2008 12:33
Darianna a scris::PCat bine crezi ca a facut prezenta asta constanta in viata lui?! Ei se plictisesc repede, se sufoca din te miri ce si atunci fug mancand pamantul. Daca mai apare si cuvantul "casatorie" in propozitie (indiferent ca e rostit de tine sau nu) se duce dracului totul.
A facut foarte rau. Dar atunci n-am realizat. Si el era sau parea multumit de faptul ca ne petrecem timpul liber impreuna. Si el isi dorea o familie...spunea ca e cel mai mare vis al lui. Nu a dat semne ca i-ar displace ceva, exceptie facand vesnica mea nemultumire...Nu ii iertam nimic si pentru orice lucru marunt era facut cu ou si otet. Si mai ales nu m-am controlat si ce am scos pe gura nici eu nu imi dau seama de unde a venit. Vorbele urate si dure, amenintarile, comportamentul meu agresiv au dus aici. Acum nu mai pot da timpul inapoi si totusi, el spunea ca nu e suparat si ca se simte principalul vinovat fiindca el a gresit primul.
Ginnutza a scris:Acum nu mai pot da timpul inapoi si totusi, el spunea ca nu e suparat si ca se simte principalul vinovat fiindca el a gresit primul.
Ce sa zica si el acum. Logic! Si io am simtit ca am meritat pumnul ala.