Obsesiv-Compulsiv

PourMoi a scris:

dar stii care este problema cu "bulina" cum ii spui tu? problema este ca atunci cand intrerupi tratamentul medicamentos simptomele reapar pe cand cu terapia poti avea rezultate mai sigure.

Da, asa este.

Dar acum depinde si de terapie...daca urmezi tratamentul cu lunile, pauza, apoi te reapuci si tot asa, concret probabil ca rezultatele vor fi cam aceleasi cu cele ale unei terapii de durata lunga spre medie.

Oricum, concluzia e destul de comuna. Indicat, pentru anumite cazuri, este imbinarea lor. Pentru a fi startul cu mai mult avant se incep ambele, dupa care se continua cu terapia. Teoretic, asa ar avea cea mai mare sansa de reusita.

Cred ca ar fi indicat ca aceste persoane sa stea in jurul oamenilor care nu au aceasta problema si sunt mai realiste.

Stiu o persoana cu o usoara inclinatie spre a acest comportament. Nici nu m-am gandit ca poate fi o problema pe psihic si chiar credeam ce spunea de imi crea si mie un stres. Pana cand mi-am dat seama la un moment dat ca isi imagina ca s-ar putea intampla ceva dar fara sa se bazeze pe ceva concret. O aduc imediat cu piciorele pe pamant, chiar ii spun : Din momentul asta iti imaginezi. Si zice: Esti sigura? Si daca se intampla ceva? Si eu ii spun : Foarte sigura ! Si daca se intampla , se intampla si gata! Intr-o zi trebuie sa accepti ce se intampla pe Pamant. :) si din momentul ala s-a linistit pentru ca tot ce era , era in capul ei si nu se intampla nimic. Trebuie sa fiti un pic mai relaxati. Si inainte sa iesi din casa verifici toate utilitatile sa fie ok si gata, nu te mai gandesti. Adica verifici ca un lucru sa fie ok in momentul respectiv ca sa nu te mai gandesti la el dupa.

O zi buna. :P

Si terapia asta cat tine? Cum gasesti un psiholog bun?Dupa ce criterii? Cat poate tine terapia asta, si unde e limita unde se termina terapia si intervine nevoia de bani a lui...ca doar traim in ro

Un_gand a scris:

Cred ca ar fi indicat ca aceste persoane sa stea in jurul oamenilor care nu au aceasta problema si sunt mai realiste.

Stiu o persoana cu o usoara inclinatie spre a acest comportament. Nici nu m-am gandit ca poate fi o problema pe psihic si chiar credeam ce spunea de imi crea si mie un stres. Pana cand mi-am dat seama la un moment dat ca isi imagina ca s-ar putea intampla ceva dar fara sa se bazeze pe ceva concret. O aduc imediat cu piciorele pe pamant, chiar ii spun : Din momentul asta iti imaginezi. Si zice: Esti sigura? Si daca se intampla ceva? Si eu ii spun : Foarte sigura ! Si daca se intampla , se intampla si gata! Intr-o zi trebuie sa accepti ce se intampla pe Pamant. :) si din momentul ala s-a linistit pentru ca tot ce era , era in capul ei si nu se intampla nimic. Trebuie sa fiti un pic mai relaxati. Si inainte sa iesi din casa verifici toate utilitatile sa fie ok si gata, nu te mai gandesti. Adica verifici ca un lucru sa fie ok in momentul respectiv ca sa nu te mai gandesti la el dupa.

O zi buna. :P

tu vorbesti aici de ceva banal...TOC inseamna afectiune, ceva destul de serios care nu se vindeca cu un banal: "nu e adevarat"

Pote tipa ti-a zis ca e ok tocmai pentru a nu o mai considera ciudata, asa fac cei cu asemenea tulburari, tin totul in ei

violet_eyes a scris:

tu vorbesti aici de ceva banal...TOC inseamna afectiune, ceva destul de serios care nu se vindeca cu un banal: "nu e adevarat"

Pote tipa ti-a zis ca e ok tocmai pentru a nu o mai considera ciudata, asa fac cei cu asemenea tulburari, tin totul in ei

Sigur ca nu stiu, de asta am si zis usoara inclinatie ca si comportament .De exemplu daca iti trece calea o pisica si nu ti se intampla nimic e clar ca evenimentele nu au legatura cu pisica. Daca nu faci ritualul azi, maine, poimaine si nu se intampla nimic evenimentele nu au legatura cu ritualul. La fel si faptul ca alte persoane nu fac ritualuri si totusi nu li se intampla nimic. Daca intr-adevar nu crezi asta nici dupa ce vezi si probezi, asa e , problema e grava si trebuie mers la doctor.

Mi s-a zis ca sunt obsesivo-compulsiva, dar nu mi se pare. Mai am nervi si am gasit sa ii calmez cumva, nu intotdeauna ai alcool :P

Ligia1 a scris:

Multi care au auzit de OCD au ajuns sa creada ca si ei au OCD (asa cum se intampla si la alte tulburari). Limita dintre normal si patologic nu consta in cantitate, ci in intensitate. Poate another_kind intruneste multe trasaturi OCD, dar daca toate sunt la un nivel superficial si o lasa sa traiasca in liniste, atunci nu are OCD.

Nici nu stiu ce sa zic, in ce masura traesc in liniste sau nu. Pana acuma, in afara de cateva mistouri amicale, mari neajunsuri nu mi a adus... doar ca stau mult intr o stare de agitatie care ... as vrea sincer sa stiu cum e fara, cum e sa fii linistit... pe de alta parte, vreu sa devin mamica, si nu vreau sa mi chinui copii... adica lanaga nepoti nici nu pot sa stau cand se joaca, ma sperii foarte gtare si mi se face rau.... si ma abtin cat ma abtin, si ori plec, ori incep sa ma rog de ei sa stea nemiscati daca se poate =)) ceea ce iti dai seama, e ridicol....

violet_eyes a scris:

Exista tratament pentru tulburarea obsesiv compulsiva? Exista tratament fara medicamente?

Simptomele sunt cele clasice, tot felul de ritualuri, plus frica de a nu face rau celor dragi. Este o mare suferinta, pe care doresc sa cred ca se vindeca fara antidepresive.

Ce credeti, exista o dereglare chimica, sau este vorba de probleme, traume din copilarie?

Traume din copilarie.Discutia cu un psiholog ajuta.Rog un moderator sa imi stearga una din postari.

violet_eyes a scris:

Exista tratament pentru tulburarea obsesiv compulsiva? Exista tratament fara medicamente?

Simptomele sunt cele clasice, tot felul de ritualuri, plus frica de a nu face rau celor dragi. Este o mare suferinta, pe care doresc sa cred ca se vindeca fara antidepresive.

Ce credeti, exista o dereglare chimica, sau este vorba de probleme, traume din copilarie?

Traume din copilarie.Discutia cu un psiholog ajuta.

Am citit putin despre aceasta tulburare si am inteles. Practic pana la urma e o metoda de supravietuire pentru scapa de tensiunile intrapsihice, cum este fumatul, consumul de alcool, ... etc. Da, de asta nu merge fara terapie, daca scapi de ritualuri e posibil sa te apuci de fumat, baut, mancat , cumparaturi .... Trebuie tratata cauza.

another_kind a scris:

Nici nu stiu ce sa zic, in ce masura traesc in liniste sau nu. Pana acuma, in afara de cateva mistouri amicale, mari neajunsuri nu mi a adus... doar ca stau mult intr o stare de agitatie care ... as vrea sincer sa stiu cum e fara, cum e sa fii linistit... pe de alta parte, vreu sa devin mamica, si nu vreau sa mi chinui copii... adica lanaga nepoti nici nu pot sa stau cand se joaca, ma sperii foarte gtare si mi se face rau.... si ma abtin cat ma abtin, si ori plec, ori incep sa ma rog de ei sa stea nemiscati daca se poate =)) ceea ce iti dai seama, e ridicol....

Ce spui tu suna a tulburare anxioasa generalizata, nu a OCD. Daca ai griji permanente, neliniste, incordare, anticipezi mereu dezastrul, oboseala, si daca nu solutionezi aceste griji si ganduri intruzive prin ritualuri, atunci e anxietate generalizata. De exemplu te temi ca iti poti infecta copilul cu tot felul de microbi (gand anxiogen). Punct.

Dar daca acest gand (obsesie) provoaca o compulsie, un ritual prin care sa anihilezi acel gand, e altceva. De exemplu te speli din 5 in 5 minute pe maini ca sa nu iti infectezi copilul pana ti se crapa mainile la sange. Asta e OCD.

Eu spun sa consulti un psiholog.