gheorghe35 a scris:Pentru ca iubirea nu depinde de vointa, te loveste cand nici nu sti.
Nu mi s-a intamplat niciodata sa-mi "pierd mintile" dupa un barbat si nici nu cred ca sunt genul de om care sa cada in admiratie cand aude "cuvinte dulci".
gheorghe35 a scris:De ce nu? Nu mai avem sentimente, ratiunea-i mai puternica decat in trecut?
Mnu.. nu ma gandeam nici la sentimente si nici la ratiune... ci la "foame". (desi.. aici putem implica putin ratiunea.. dar doar in sensul de a-ti urmari interesul)
gheorghe35 a scris:Sa nu uitam ca in trecut multe decizii erau luate de parinti, deci erau la rece, nu erau lasate pe seama sentimentelor, si daca s-ar face o statistica, divortialitatea era mai mica decat in zilele actuale, cand casatoria are la baza numai consimtamantul persoanelor indragostite sau mai putin indragostite.
Daca analizezi la rece ce ai zis.. reiese ca era mai bine "atunci"... cand parintii iti decideau viitorul...
Dar, pe atunci erau mai putine divorturi pentru ca era rusinos sa te desparti de sot, desi.. mai sunt si acum femei care considera ca locul lor este langa barbat si se lasa calcate in picioare. Dar nu despre asta discutam acum...
Ideea era ca acum, tinerii de acum.. nu prea sunt impresionati de sentimente... ci de altceva...
gheorghe35 a scris:In cazul profesorului de mai sus nnu era vorba de o proiectie a caliatilor, era vorba de o stacheta, nu mi se pare o greseala sa ai o stacheta sub care sa nu faci compromisuri.Eroarea-i cand stacheta e prea sus, si cand proiectezi calitatile visate pe un individ, care nu are asemenea calitati.
Pai si daca te uiti in jur.. cam cati oameni isi proiecteaza dorintele asupra unui om nepotrivit?
lupini a scris:Iubim pentru că ne place ceea ce iubim. Toţi avem ceva care să ne placă.
Si daca iubesti o iluzie?

(poate ne mutam pe un alt topic)