Analiza Tranzactionala

Nenea, ai impresia ca nu am citit carti de psihologie ? Dar iote ca ccconceptele unuia nu sunt pe gustul meu. :P

Sa nu imi zici acum ca trebe sa ne batem in care e mai citit !

Experienta de viata bate orice carte de psihologie + inteligenta proprie. :P

Interesant ii ca ne-a fost recomandat Chilhood and Society de un nene, da` eu ....carti groase

Totusi....Young Man Luther pare o carte de o gasesc online free m-ar atrage. Desi sa cred ca religia mea ii rezultatul unui identity crisis al altuia.

De problema ta la mansarda ma pot pronunta daca pui linkul exact.Mie si a mea imi pare multa

Lizbeth a scris:

Experienta de viata bate orice carte de psihologie + inteligenta proprie. :P

Nu. Părintele Critic din mintea ta e cel care bate orice carte de psihologie

Kilkoana a scris:

De problema ta la mansarda ma pot pronunta daca pui linkul exact.

Nu pun link-ul exact, dar problemele la mansardă se văd mult mai bine din exterior. Ar trebui să le vezi mai bine pe ale mele dec

Pot eu emite o parere doar ca nu is cea mai autoritate in a emite de astea.

Cum is finuta, nu vad si nu inteleg. Nici la mine.

"Eric Berne definea stările Eu-lui ca un ansamblu constant de gânduri şi trăiri, direct asociat unui ansamblu corespunzător de comportamente.

El a ales aceste cuvinte intenţionat. Berne spune că fiecare stare a eu-lui se defineşte printr-o combinaţie de sentimente şi de trăiri care se manifestă în mod constant împreună.

Există 3 stări ale Eu-lui care corespund cu modele constante, separate şi distincte, de sentimente şi comportamente. Aceste 3 stări se numesc: starea Părinte a Eu-lui, starea Adult a Eu-lui şi starea Copil a Eu-lui. Pentru a le distinge de părinţi, adulţi sau copii reali, stările Eu-lui sunt folosite în literatura AT cu prima literă majusculă. O diagramă simplificată a stărilor Eu-lui este prezentată mai jos.

Modelul PAC

Starea Părinte a Eu-lui este o colecţie de comportamente, gânduri şi sentimente pe care le-am preluat de la „cei care au avut grijă de noi”. Expresia „cei care au avut grijă de noi” este folosită pentru a arăta că Părintele este preluat nu doar de la genitori ci poate include şi atitudinile, judecăţile si valorile fraţilor şi surorilor mai mari, bunicilor, profesorilor, etc.

Starea Adult a Eu-lui este un set de comportamente, gânduri şi sentimente care sunt reacţii directe la „aici” şi „acum”. Termenul Adult nu se referă la vârsta matură. Copiii mici au şi ei starea Adult a Eu-lui.

Starea Copil a Eu-lui este o colecţie de comportamente, gânduri şi sentimente, „înregistrări” ale experienţelor din copilărie şi ale modului în care am răspuns la aceste experienţe.

Funcţionarea adaptativă a individului presupune capacitatea de a accesa aceste trei stări în funcţie de necesitatea unui moment dat.

Spre exemplu:

- atunci când calculăm cheltuielile lunare, este necesar să accesăm partea noastră cea mai raţională, starea Adult a eului

- atunci când ne jucăm, accesarea stării Copil a eului va aduce un plus de bucurie şi entuziasm

- atunci când dorim să educăm pe cineva, accesarea stării Părinte a eului ne poate oferi o mai mare şansă de reuşită"

___________________________________________________________________________________________________

Vreau sa stiu unde asociaza, autorul, sexul cu starea de copil a Eu-lui.

Un link catre o dizertatie interesanta : http://covaciovidiu.blogspot.ro/2008/05/analiza-tranzactionala.html

Sunt sigura ca se gasi cineva sa raspunda si noi sa venim sa citim. Da` e doar teoretizare. Eu las sa zica at-istii formului.

Imi mai veni una, cand intrii in gaming mode si facem "de alea-alea",pai nu ii mai fun sa te joci si sa zici ca este ceva ce nu ar trebui sa faci? Tot ce ii interzis ii mai fun.

Lizbeth a scris:

Spre exemplu:

- atunci când calculăm cheltuielile lunare, este necesar să accesăm partea noastră cea mai raţională, starea Adult a eului

- atunci când ne jucăm, accesarea stării Copil a eului va aduce un plus de bucurie şi entuziasm

- atunci când dorim să educăm pe cineva, accesarea stării Părinte a eului ne poate oferi o mai mare şansă de reuşită"

Aşa. Şi când facem dragoste, în ce stare ne aflăm?

Insist asupra faptului că "a face sex" descrie partea tehnică. Şi dacă nu-i spun partenerei: "ia du-te în dormitor şi dezbracă-te până vin şi eu" îmi voi permite să afirm că în a face dragoste există şi ceva în plus, nu doar sex. În ce stare mentală apare acel ceva în plus?

Am avut prietene căsătorite, am mai povestit despre ele pe forum. Ce crezi că găseau la mine?

De sex aveau parte şi acasă. De ce continuau să se vadă cu mine ani la rând?

Lizbeth a scris:

Un link catre o dizertatie interesanta : http://covaciovidiu.blogspot.ro/2008/05/analiza-tranzactionala.html

Conţine ideile de bază, dar e fadă acea dizertaţie. Videoclipul cu Sanne Mestrom e mult mai agreabil şi mult mai instructiv, la fiecare 5 secunde ar trebui scrise câteva rânduri de explicaţii AT, ca să înţeleagă toată lumea la ce ne uităm de fapt.

Da-da, despicarea firului de par in paispe.

Blues a scris:

Cu mentiunea ca Oneiros, cel care intelege ce spui, este Cleric.

Te înșeli, nu cred că sexualitatea se poate trăi din starea eului de Copil, doar dacă acea stare e patologică. De ex. unii pot să facă sex aflându-se în starea eului de Copil Demonic (narcisic de ex.), sau de Copil Adaptat Negativ (victima spălată pe creier).

Dar aceste "trăiri" sunt falsuri, nu sunt autentice. Pentru că ele desconsideră, fie partenerul, fie pe sine. Chiar daca in AT scrie ca intimitatea se traieste in starea eului de Copil liber, în baza unui contract Adult și a unei protecții Parentale, totuși...asta înseamnă că oamenii NU devin copii când fac sex.

Lizbeth a scris:

Harald, ma sperii.

Firesc, o veveriță cu un cow-boy marțian?!

ONΞIRΘS a scris:

Chiar daca in AT scrie ca intimitatea se traieste in starea eului de Copil liber, în baza unui contract Adult și a unei protecții Parentale, totuși...asta înseamnă că oamenii NU devin copii când fac sex.

N-am înţeles dacă asta susţine sau contestă părerea mea. Sigur că o partidă de sex se poate desfăşura în diverse forme (inclusiv cu jocuri de putere, cum spunea Rhini) dar eu cred că o partidă reuşită din perspectiva ambilor parteneri e atunci când lucrurile se desfăşoară cam ca la o partidă de badminton. Adică există nişte reguli pe care le respectăm şi o egalitate între parteneri, exact ca nişte copii la joacă. Unde niciunul nu dictează celuilalt, ci doar încercăm să respectăm regulile.

E adevărat că şi copiii pot ajunge să practice jocuri de putere, de aceea e nevoie de adulţi sănătoşi la cap care să-i supravegheze. Astfel că la partida de sex menţionată nu sunt prezenţi doar Copiii Liberi, ci şi Adulţii, fiecare cu propriul său Părinte Normator. Care însă normează comportamentul propriului Adult, nu comportamentul partenerului de joacă.

Revenind la ideea de pe topicul original, atunci când partida de sex se concentrează pe reguli, ritualuri, aplicare obsesivă de metode contraceptive, supervizare parentală etc., din ecuaţie dispare Copilul Liber. Situaţie în care cel împiedicat să se mai manifeste va căuta o altă parteneră de joacă. Care parteneră de joacă nu e extraterestră sau inventată, e pur şi simplu la fel cum era fosta lui parteneră de joacă în urmă cu câţiva ani. I've been there 8)