Primul postulat al razboiului rece era urmatorul: o tara, mai degraba o superputere, nazuia sa-si extinda influenta supra lumii si sa-i impuna sistemul sau ideologic. Cealalta superputere se organiza, impreuna cu aliatii sai, pentru a ramane liberi. In trecut, URSS lupta pentru extinderea comunismului in lume; acum, Statele unite au ambitia de a impune pe plan mondial liberalismul. In anii 1980, URSS aloca de trei ori mai mult, din bugetul sau, pentru cheltuielile de inarmare (calculul se refera la procentajul din propriile resurse); acum Statele unite aloca pentru aparare, dupa acelasi criteriu, de doua ori mai mult decat Rusia.
Si in continuare, alte exemple: America Latina se orienteaza intr-o masura sporita spre Moscova, indepartandu-se de Washington. Iar o tara membra a NATO-Grecia, prefera sa cumpere armament din Rusia decat din America.
Desigur ca o asemenea imagine, in oglinda, a lumii nu prezinta un tablou complet inversat, dar nu este mai putin adevarat ca exemplele mentionate ofera subiecte de reflectie.