Prima voastra amintire

Un an si ceva, zapada, uimire, luat omat in gura, vocea estompata a femeii care m-a crescut "Ce faaaaaaci? Scuipa zapada, n-o mai manca!", invatat pt prima data (conştient) sa ma ascund, o pandeam sa nu ma vada, m-am asezat pe burta pe sanie sa fiu cat mai aproape de "sursa" si luam pe furiş zapada.

Aia a fost ziua care mi-a deschis TOTAL ochii, imi amintesc si acum atmosfera de atunci, mirosul de frig, gustul de nea, cumva enervarea ca sunt oprita sa fac ceva ce-mi place, dorinta de-a ma muta-n sania altcuiva sa vad cum e si acolo (mai era o fetita care avea un soi de sanie-caleasca), umed in gura, constatarea ca ţurţurii sunt mai buni decat zapada.

Tot atunci am pipait si simtit textura paturii care era-n sania fetitei si mi-a placut caldura pe care mi-o dadea... cea mai frumoasa zi.

Un ceas din aur pe care l-am primit de la bunica mea si pe care l-a purtat si strabunica mea ,il am si acum si este in stare de functionare,culmea.

ciudat imi aduc aminte multe de pe cand eram micuta..dar nu imi dau seama care ar fi prima..

hm ... nu m-am gandit demult la asta

un balcon de bloc ceausist intr-un orasel muncitoresc ... un leagan de lemn atarnat de tavan... era albastru cu rosu si eu chinuindu-ma sa ma urc intr-insul. si mi-l mai amintesc pe tata (ciudat numai cu el am amintiri din copilarie, maica-mea apare tarziu cand ma duceam deja la scoala) care imi facea hainute

aveam 2 ani si eram la mare cu parintii. Imi amintesc ca aveam un cearceaf alb si-mi mai amintesc ca peretii camerei de hotel erau vopsiti in verde deschis. Si ca faceam castele de nisip cu tatal meu si imi arata cum face el tunel pana pe partea cealalta a castelului. Frumos... :)

Stateam cu parintii si ne uitam pe niste carticele cu poze, pentru copii. Aveam mai putin de 3 ani... nu stiu exact...

Cea mai veche amintire?cand ii ceream strabunici bani ca sa imi cumpar suculetz tutty frutty,asta e singura care mi-o amintesc ,dupa ce am crescut nu am mai avut ocazia sa ii vorbesc.

un an si ceva.vroiam sa ma uit la televizor si mama m-a pus la culcare

Pe la un an si cateva luni, stateam intins pe pat si "sugeam" din sticla cu lapte :flowers:), tin minte camera, un covor ce era pe pat care crescand mai mai mare mi-am dat seama ca el chiar a existat, si.... nu stiu sigur am vazut-o pe mama sau am auzit-o, asta nu mi-e clar.

Holurile cu peretii plini de desene ai unui spital pentru copii