dark_light a scris:COPROFAGIE. incultule! de fapt, nu esti incult, ca asta ar fi o jignire adusa...incultilor! :airkiss:
la vremea respectiva nu exista acest cuvant
V-ati sacrifica unicul copil pentru o cauza nobila?
Început de Bagherra, Lun 21 apr 2008 · 130 răspunsuri · 19.408 vizualizări
vali_ a scris:la vremea respectiva nu exista acest cuvant
si asta crezi tu ca-l scuza pe Sfantu' Duh? 
adica Dumnezeu a facut lumea in sase zile si s-a impotmolit in cuvinte?
Bateti campii cu gratie.Intrebarea topicului este foarte simpla, se poate raspunde cu da sau nu, eventual argumentat pentru cine doreste si atat.Inca putin si dezbaterea aluneca inspre pretul patrunjelului in piata.
Deci, NU.
slow&sperios a scris:Bateti campii cu gratie.Intrebarea topicului este foarte simpla, se poate raspunde cu da sau nu, eventual argumentat pentru cine doreste si atat.Inca putin si dezbaterea aluneca inspre pretul patrunjelului in piata.Deci, NU.
daca s-ar specifica in biblie ca Isus a mancat patrunjel, s-ar ajunge si acolo, fara doar si poate... 
NU
Logic,nu?
Bagherra a scris:Nu pot pricepe!
Cum a putut Dzeu sa-si sacrifice copilul,si inca unicul,pentru noi? :airkiss:
Oricit de nobila ar fi o cauza,cum sa-mi sacrific unicul copil?
N-as putea sa sacrific nici macar unul, dintre oriciti as avea...
Cineva,spunea:"Merci...daca as sti precum Isus ca dupa trei zile inviez si apoi,voi fi Dzeu,si eu m-as lasa ucis fara sa cirtesc!" :P
Ceva,scirtie... voi ce credeti?
Lasind la o parte faptul ca eu nu-l consider pe Isus ca fiind fiul lui Dumnezeu,trebuie sa spun ca Dumnezeu nu este o deitate crunta si nemiloasa incit sa-l lase pe cel mai iubit profet al sau sa fie rastignit ca un animal la protap de catre niste pacatosi si low lifes.De aceeia musulmanii cred ca Isus nu a fost rastignit si prin urmare nu a murit pe cruce.
Acum fiecare cu credinta lui.
La noi mantuirea pacatelor sa a sufletului poate fi implinita doar prin faptele noastre de-a lungul unei vieti intregi.Cum traim,ce facem,cum ne purtam cu semenii nostrii,faptele de caritate pe care le facem,gandirea si comportamentul...etc.
Daca astea nu corespund degeaba spune cineva "Pai eu cred in Dumnezeu". Pe noi nu ne salveaza Isus...ne salvam noi insine.
Vi se pare cinstit ca cineva sa pacatuiasca toata viata dupa care pe patul mortii sa se confesuiasca si sa zica vreo doua vorbe de genul..."cred in Isus fiul lui Dumnezeu" sau mai stiu eu ce si sa i se ierte totul? Pe cind altul petrece toata viata in rugaciune si fara de pacat si ajunge la acelasi rezultat.
Pai atunci poate cineva sa omoare,sa curvariseasca,sa duca cea mai degenerata viata,in fiecare zi....ca la urma daca se impartaseste il iarta Isus.
Nu asa stau lucrurile. Numai Dumnezeu insusi are acest drept si nu ne-a luat nimeni pacatele in spate.Sunt responsabilitatea si povara pe care trebuie sa o ducem noi.Ne mantuim noi singuri fara ca cineva sa fie pe post de avocat si sa intervina pentru noi.
Editat Dum 18 mai 2008 22:24
Daca ne gindim ca culorile aurei noastre cu tot ce implica ele,se schimba continuu,ar parea firesc ca pacatele sa se stearga prin simpla cainta.Vibratia,se schimba...si antreneaza un sir de reactii si schimbari in lant.
Ce mi se pare mie interesant este ca si cei credinciosi si cei pacatosi,atei,si cei care maninca porc si cei care nu maninca,sunt la fel de bolnavi,mor la fel...nu vad diferenta. :airkiss:
Topicul ăsta mă duce cu g
Editat Lun 19 mai 2008 23:32
diclona a scris:c-o fi adevărat sau neadevărat, legendă sau nelegendă, ce drept avem noi să punem sub