Educatia sexuala a copiilor

Dupa ce,in copilarie,sexul a fost demonizat,dupa ce ni s-a spus ca e urat,rau,rusinos,vinovat...chiar daca parintii decid(prea tarziu)ca ar trebui sa spuna ceva concret despre sex...e prea tarziu.Copii vor privi cu teama si rusine,poate chiar cu dispret incercarea...

Asa s-a intamplat la mine in familie...sexualitatea in general,a fost demonizata...incriminata...atunci cand,maica-mea a decis(prea tarziu)sa ne spuna ceva despre sex,era ea insasi foarte jenata de subiect,si a fost bucuroasa cand a avazut ca nici nu vroiam macar sa discutam subiectul...

Aviz amatorilor: daca bagati toate porcariile pe gat unui copil,si il pregatiti pentru manastire de mic,nu va asteptati sa puteti vorbi mai tarziu cu copilul...

Mai spunea cineva intr-o postare ca ,,nu o lasa copii sa le vorbeasca despre sex''...oare de ce?!

Somnul ratiunii naste monstrii...

Arcangelo a scris:

Am citit ca,copii din prezent intra in pubertate de la varsta de...11 ani! -se pare ca varsta pubertatii este intr-o continua scadere.

Intrebarile pe care le propun sunt:

1. cand trebuie sa li se vorbeasca copiilor despre sex?

2.cum trebuie sa li se vorbeasca despre sex?

3.ce trebuie sa li se spuna?

Este oare preferabil ca unui copil sa i se spuna adevarul de la primele intrebari?,sa i se spuna minciuni penibile(barza si altele),sa fie repezit...sau pedepsit pentru ca intreaba...sa fie amanat?

Parintii trebuie sa ii vorbeasca despre sex ca despre un lucru rau,interzis,urat,murdar,vinovat?

Parintii trebuie sa fie jenati,rusinati atunci cand abordeaza subiectul?(sa tratam subiectul ca pe un tabu?)

Trebuie sa asteptam intrebarile copilului,sau sa preluam initiativa si sa-i explicam?(mai inainte ca explicatiile sa vina de pe strada).

Este intelept sa lasam pe seama scolii educatia asta? -dar in privinta religiei si a condamnarii religioase asupra sexului,ce trebuie sa spunem copiilor?

Multe din intrebarile pe care le-am pus,sunt (pentru mine)intrebari retorice,dar pentru voi ar putea sa nu fie.

Cred ca depinde si de dezvoltarea fizica a fiecaruia, in ce priveste pubertatea, de intamplare (daca se indragosteste sau nu)... Mai bine sa discute cu parintii, decat sa afle de la scoala. Altfel explica parintii, mai pe intelesul fiecarui copil, se pot purta discutii mai apropiate, mai relaxate, cu parintii... de multe ori, cei de la scoala care le explica copiilor astfel de lucruri explica prosteste...

De asemenea, nu cred ca parintii ar trebui sa insiste cu intrebari pentru copiii lor, daca s-au indragostit, daca vor sa-si inceapa viata sexuala... pentru ca s-ar putea sa se simta complexati copiii daca nu, si sa si-o inceapa fara sa fie pregatiti, sau sa regrete mai tarziu.

Ar trebui tratat acest subiect ca ceva normal, daca e prea mic copilul, cateva idei, sa i se spuna ca mult mai tarziu, ca nu e cazul lui acum, ca sa mai creasca...

Asta asa e...am auzit si eu de parinti care si-au presat copii sa-si inceapa viata sexuala...poate ca vroiau sa ,,repare'' niste aspiratii pe care le-au renegat candva...sau sa isi ,,recapete tineretea'' prin procura,pe seama copiilor...

Mi se pare o tampenie egala cu cea a parintilor care se dau peste cap sa reprime sexualitatea copiilor.

Jet Black a scris:

Nu stiu cat are legatura cu subiectul,dar pana la ce varsta o sa-i numesti baietel si fetita? Pe viitor o sa zici am un baietel de 16 ani si o fetita de 19 ani?

Adica sa zici am un baiat si o fata.

Multi parinti au tentita asta sa zica am o fetita si cand colo e femeie casatorita la casa ei.

apropo de asta...stiu ca e putin off topic dar merita mentionat in contextul asta... eu eram la medicul de familie si am cerut o trimitere la ginecologie...la care asistenta ii spune doctorei " a venit o fetita de 20 de ani" :) ....am ramas trasnita cand am auzit-o...o fetita de 20 de ani ...asa ca nu te mai mira ca spune baietel de 13 ani si fetita de 16 ani....ca mama/tata intotdeauna vor fi copilasii tai indiferent cat de mari ar fi, dar trebuie sa incepi sa ii tratezi ca pe niste adulti pt a se simti si a se purta ca niste adulti...asta nu realizeaza sau le este greu unora

Un copil mic nu poate avea intrebari prea complicate pe marginea subiectului. La intrebarile pe care totusi le pune, i se poate raspunde pe intelesul lui, cu cuvinte simple si, in general, simplist, fara prea multe detalii.. Nu cred ca e bine sa le zicem "esti prea mic, nu e momentul"..

Amarena a scris:

Nu cred ca e bine sa le zicem "esti prea mic, nu e momentul"..

In acord cu tine dar ce le putem spune (?)- perspectiva necesitatii de a da un astfel de raspuns ma sperie de ceva timp.

Altfel, cum ne putem ascunde copilul din calea religiei (?) - consider ca e un subiect ce merita a fi dezbatut cat se poate de serios.

Amarena a scris:

Nu-mi amintesc sa fi avut dificultati in a le raspunde..

Pai tu esti inteligenta - iti amintesti ca ai mai multi neuroni(?).

Dar noi,restu',ce ne facem?

nu pot sa-ti dau exemple concrete... Eu sunt in perioada critica, numai ca ai mei nu pun multe intrebari. Nu-mi amintesc sa fi avut dificultati in a le raspunde..

Si pe mine ma sperie.. perspectiva de care zici tu, dar incerc sa imi pastrez sangele rece :))) Si le raspund relaxat.. mai urlu dupa taica-su cand sunt in incurcatura, dar.. ne-am descurcat pana acum.

Legat de religie, cred ca e suficient ca respectivii copii sa NU fie indoctrinati de nici o culoare. Eu unul, cind eram mic, nu am pus botul nici la astea cu bau-bau, nici la doamne-doamne, si din pacate mi-am dat seama mult prea devreme ca mos gerrila are scrisul identic cu tata... Cea mai mare prostie e sa chinui un copil cu religia si cu "vezi ca te vegheaza," in loc sa il inveti sa distinga intre ce e bine si ce e rau de unul singur. Legat de educatia sexuala...preferabil sa fie facuta cit mai devreme, decit sa si-o faca in compania colegilor de pe la scoala. :)

Jugulator a scris:

si din pacate mi-am dat seama mult prea devreme ca mos gerrila are scrisul identic cu tata... )

Mai devreme de 6 ani?In caz ca da da un PM ca tre sa bem niste beri - rare ocazii domne ' :)