Demiurgule,in primul rand felicitari pentru topic.L-am descoperit intamplator,uitandu-ma la profilul lui Bre,alaturi de care imi place sa descopar ..picturi.
Dostoievski e sublim.Si stiti ce e sublim? Demiurgul si topicul lui.Pai,de cand adminii si moderatorii influenteaza publicul si userii? V-a jignit omul asta personal,frontal si direct cu ceva?Nu.
Demiurgule si eu sufar de aceleasi obsesii: sunt maniheist,adica vad lucrurile in alb si negru,fara nuante.Intr-adevar doamnelor si domnilor,orice gust elevat ar fi de acord ca Epilepticul Dostoievski ,gratiat in ultimul minut in fata condamnarii la moarte e superior gurmandului si gourmetului Balzac,cel care scria (prea mult) noptile.De ce? Din pacate nu stau bine cu engleza sa citesc ceea ce a spus Nietzche despre Dostoievski,dar diferenta este ca ...Dostoievski nu era maniheist:)El a descoperit tipologiile umane din alta postura,nu vedea oamenii ca fiind buni SAU rai ci un amestec firesc si realist(romanul realist) de bine si rau in aceeasi persoana.In "Crima si pedeapsa" ,criminalul face si fapte bune.Ambivalenta asta exista in toate creatiile lui,era un om paroxistic ,si opera sa aidoma lui..La Balzac exista arhetipuri, si tipuri umane artificiale ,sunt rai in totalitate sau buni.Nu exista,nu e veridic..
Dostoievski te poate face sa plangi,te poate soca,iti poti descoperi credinta,religiozitatea sau tot ceea ce ai mai bun in tine.El scria" ca si in cel mai mare criminal exista lucruri bune,si invers intr-un om bun exista raul".
Trebuie sa-l recitesc,n-am mai facut-o demult.
Intr-adevar,"Fratii Karamazov " si "Eugenie Grandet",diferenta este ca intre geniul multilateral al lui Da Vinci si penibilul Dali:)