Nu stiu ce problema ai tu cu liberul arbitru si nu am inteles ce vrei sa spui.Vad ca pe toate topicurile pomenesti de acest aspect.Ce vrei sa spui defapt? Ca cel ales nu poate sa refuze mantuirea sau cel nechemat nu o poate primi? :P
CREZUL:Sondaj de opinie.
Început de Gelupanda, Sâm 22 mar 2008 · 65 răspunsuri · 10.578 vizualizări
Gelupanda a scris:Nu stiu ce problema ai tu cu liberul arbitru si nu am inteles ce vrei sa spui.Vad ca pe toate topicurile pomenesti de acest aspect.Ce vrei sa spui defapt? Ca cel ales nu poate sa refuze mantuirea sau cel nechemat nu o poate primi? :P
Salvarea
zexelica a scris:Salvarea
florinnsd a scris:Iertrea pacatelor e una, mantuirea e alta...tie poate ti s-a iertat plata pentru pacate, dar nu ti s-au iertat pacatele....NU oricine imi spune Domane, Domane, ci cel care va implini poruncile iubirii de Dumnezeu si de aproapele...dar de ce mai este necesar sa implinim poruncile daca deja suntem "salvati"? si inca fara sa fim intrebati....in fond toti oamenii, indiferent ce cred sau fac, sunt "Salvati" fara a fin intrebati ceva apoi.....cam asta am inteles....
Florin, felicitari, ai subliniat un aspect important!
Iertarea pacatelor este facuta prin Jertfa de la Golgota, prin Domnul Isus Cristos, noi doar s-o acceptam. Iertarea cuprinde pocainta :recunoasterea pacatului, marturisirea pacatului si lepadarea de pacat.
Pe baza sangelui varsat noi primim iertarea.
Mantuirea este un proces in trecut, prezent si viitor.
1. Mantuirea este salvarea de sub pedeapsa pacatului sau justificarea, proces care a avut loc in trecut la cruce la Golgota, prin rastignirea Domnului Isus.
2. Mantuirea este, de asemenea, salvarea de sub puterea pacatului, sau sfintirea, proces care are loc in timpul vietii credinciosului sau in prezent (2 Cor 1:6, Fil.1:6, Fil.2:12-13, 2Petru1:5-11). Duhul Sfant are un rol foarte important in procesul de sfintire, producand nasterea din nou (Ioan 3:3), cand credinciosul devine copil al lui Dumnezeu, (Ioan 1:12), devenind o noua creatura, ( 2 Cor. 5;17). Dumnezeu lucreaza prin toate mijloacele ca sa ne faca asemeni lui Isus, (Romani 8:28-29), iar Duhul Sfant lucreaza ca noi sa avem o natura noua, omul nou predat Domnului (Gal. 5:16, 2Cor 5:17).
Acest proces are loc dupa ce omul a primit pe Domnul Isus (Mantuirea), in viata lui; de-acum, viata lui noua este un proces al cresterii si maturizarii in asemanare cu Domnul Isus. In mod real, puterea pacatului a fost zdrobita prin moartea si invierea Domnului Isus Hristos. Prin credinta si noi putem intra in prezenta acestei victorii.
3. Totodata, mantuirea este salvarea din prezenta pacatului sau glorificarea, proces care are loc in viitor (Rom13:11; Apoc 21:3-4;1 Ioan3:2).
Scopul lui Isus pentru fiecare credincios este sa ne prezinte inaintea Tatalui Ceresc (Efes.5:25-27) si acest fenomen poate avea loc fie prin moartea biologica a credinciosului (2Cor.5::tease:, fie prin venirea Domnului Isus, cand credinciosii vor deveni ca Domnul (1Ioan3:2), curatiti si desavarsiti, bucurandu-se de toate avantajele cerului ( Apoc 21:3-4).
Mantuirea trebuie dusa pana la capat si nu trebuie abandonata pe drum. Este un dar, pe care-l accepti si-l duci pana la capat!
FILIP 2: 12 Astfel dar, prea iubitilor, dupa cum totdeauna ati fost ascultatori, duceti pina la capat mintuirea voastra, cu frica si cutremur, nu numai cind sint eu de fata, ci cu mult mai mult acum, in lipsa mea.
Rezumat dintr-un studiu personal:
http://www.geocities.com/cioanas/Planul/mantuirii.htm
zexelica a scris:Salvarea
cioanas a scris:Florin, felicitari, ai subliniat un aspect important!Iertarea pacatelor este facuta prin Jertfa de la Golgota, prin Domnul Isus Cristos, noi doar s-o acceptam. Iertarea cuprinde pocainta :recunoasterea pacatului, marturisirea pacatului si lepadarea de pacat.
Pe baza sangelui varsat noi primim iertarea.
Mantuirea este un proces in trecut, prezent si viitor.
1. Mantuirea este salvarea de sub pedeapsa pacatului sau justificarea, proces care a avut loc in trecut la cruce la Golgota, prin rastignirea Domnului Isus.
2. Mantuirea este, de asemenea, salvarea de sub puterea pacatului, sau sfintirea, proces care are loc in timpul vietii credinciosului sau in prezent (2 Cor 1:6, Fil.1:6, Fil.2:12-13, 2Petru1:5-11). Duhul Sfant are un rol foarte important in procesul de sfintire, producand nasterea din nou (Ioan 3:3), cand credinciosul devine copil al lui Dumnezeu, (Ioan 1:12), devenind o noua creatura, ( 2 Cor. 5;17). Dumnezeu lucreaza prin toate mijloacele ca sa ne faca asemeni lui Isus, (Romani 8:28-29), iar Duhul Sfant lucreaza ca noi sa avem o natura noua, omul nou predat Domnului (Gal. 5:16, 2Cor 5:17).
Acest proces are loc dupa ce omul a primit pe Domnul Isus (Mantuirea), in viata lui; de-acum, viata lui noua este un proces al cresterii si maturizarii in asemanare cu Domnul Isus. In mod real, puterea pacatului a fost zdrobita prin moartea si invierea Domnului Isus Hristos. Prin credinta si noi putem intra in prezenta acestei victorii.
3. Totodata, mantuirea este salvarea din prezenta pacatului sau glorificarea, proces care are loc in viitor (Rom13:11; Apoc 21:3-4;1 Ioan3:2).
Scopul lui Isus pentru fiecare credincios este sa ne prezinte inaintea Tatalui Ceresc (Efes.5:25-27) si acest fenomen poate avea loc fie prin moartea biologica a credinciosului (2Cor.5::tease:, fie prin venirea Domnului Isus, cand credinciosii vor deveni ca Domnul (1Ioan3:2), curatiti si desavarsiti, bucurandu-se de toate avantajele cerului ( Apoc 21:3-4).
Mantuirea trebuie dusa pana la capat si nu trebuie abandonata pe drum. Este un dar, pe care-l accepti si-l duci pana la capat!
FILIP 2: 12 Astfel dar, prea iubitilor, dupa cum totdeauna ati fost ascultatori, duceti pina la capat mintuirea voastra, cu frica si cutremur, nu numai cind sint eu de fata, ci cu mult mai mult acum, in lipsa mea.
Rezumat dintr-un studiu personal:
http://www.geocities.com/cioanas/Planul/mantuirii.htm
Un om caruia i-au fost platite pacatele nu este mantuit doar daca crede in aceasta plata, se pocaieste si traieste o viata de sfintenie!
Mantuirea a fost facuta la Golgota, noi trebuie s-o primim in dar si sa ne-o ducem pana la capat!
Ceea ce a facut Isus Crsitos, este cu adevarat minunat! Ramane insa si partea noastra...prezentul....viata noua pe care am primit-o la botez trebuie sa o intretinem, sa ne pastram in aceasta stare...dar reusim mereu? daca ne uitam in Noul Testament vedem cum in Biserica, inca de la inceput au aparut "probleme" Anania si Safira care au incercat sa-i insele pe apostoli cu pretul acelui teren vandut si au murit... Paul le spune de multe ori celor carora le scrie ca s-au intors la vechile obiceiuri pagane...au fost probleme si cu mesele, cu gapele, servitul la mese, "vaduvele lor erau trecute cu vederea....". apoi au fost si pedepse drastice "Unul ca acesta sa fie dat Satanei.....", excluderea din comunitate, mustrarea publica....iar toate acestea nu le-a facut fiecare asa de capul lui, ci a intervenit si acea "structura" primara a bisericii...
Cand au venit prigoanele, cati nu au cazut lepadandu-se de Cristos si jertfind zeilor, dar unii au dorit sa fie reprimiti....pentru a fi reprimiti, cine a stabilit conditiile? se reintroduceau ei singuri in comunitate sau era un drum de parcurs, drum pe care l-au hotarat altii (iar apostolii murisera....)
Salvarea nu se poate pierde. Cine continuă să păcătuiască nu a fost salvat. Salvarea este plata TUTUROR PĂCATELOR.
Psa. 37:2; 51:9, 10, 11, 12:
Isa. 1:18; 38:16, 17; 43:13, 25; 44:22;
Jer. 31:34; 32:40; 33:8;
Eze. 33:16;
Lk. 12:33;
Jo. 5:24; 6:37, 39, 40; 10:28, 29; 14:17, 20, 23; 16:22; 17:12;
Rom. 6:7, 10; 8:1, 10, 28, 29, 30, 33, 35, 39; 9:23, 24; 11:29;
1Cor. 2:15;
2Cor. 1:22; 5:19, 21;
Gal. 4:6, 7, 6, 31;
Eph. 1:13; 2:6,19; 4:30, 32;
Phil. 1:16;
Col. 1:13, 29; 2:10, 13;
1Thes. 1:10;
Titus 2:14;
Heb. 9:12, 13, 14, 15; 10:10, 14, 17, 18; 12:2; 13:5;
1Jo. 1:7; 3:3, 9, 14, 24; 5:11, 18; 4:17
florinnsd a scris:Iertrea pacatelor e una, mantuirea e alta...tie poate ti s-a iertat plata pentru pacate, dar nu ti s-au iertat pacatele....NU oricine imi spune Domane, Domane, ci cel care va implini poruncile iubirii de Dumnezeu si de aproapele...dar de ce mai este necesar sa implinim poruncile daca deja suntem "salvati"? si inca fara sa fim intrebati....in fond toti oamenii, indiferent ce cred sau fac, sunt "Salvati" fara a fin intrebati ceva apoi.....cam asta am inteles....
Știu că nu
zexelica a scris:Salvarea nu se poate pierde. Cine continuă să păcătuiască nu a fost salvat. Salvarea este plata TUTUROR PĂCATELOR.Psa. 37:2; 51:9, 10, 11, 12:
Isa. 1:18; 38:16, 17; 43:13, 25; 44:22;
Jer. 31:34; 32:40; 33:8;
Eze. 33:16;
Lk. 12:33;
Jo. 5:24; 6:37, 39, 40; 10:28, 29; 14:17, 20, 23; 16:22; 17:12;
Rom. 6:7, 10; 8:1, 10, 28, 29, 30, 33, 35, 39; 9:23, 24; 11:29;
1Cor. 2:15;
2Cor. 1:22; 5:19, 21;
Gal. 4:6, 7, 6, 31;
Eph. 1:13; 2:6,19; 4:30, 32;
Phil. 1:16;
Col. 1:13, 29; 2:10, 13;
1Thes. 1:10;
Titus 2:14;
Heb. 9:12, 13, 14, 15; 10:10, 14, 17, 18; 12:2; 13:5;
1Jo. 1:7; 3:3, 9, 14, 24; 5:11, 18; 4:17
Știu că nu
zexelica a scris:Salvarea nu se poate pierde. Cine continuă să păcătuiască nu a fost salvat. Salvarea este plata TUTUROR PĂCATELOR.Psa. 37:2; 51:9, 10, 11, 12:
Isa. 1:18; 38:16, 17; 43:13, 25; 44:22;
Jer. 31:34; 32:40; 33:8;
Eze. 33:16;
Lk. 12:33;
Jo. 5:24; 6:37, 39, 40; 10:28, 29; 14:17, 20, 23; 16:22; 17:12;
Rom. 6:7, 10; 8:1, 10, 28, 29, 30, 33, 35, 39; 9:23, 24; 11:29;
1Cor. 2:15;
2Cor. 1:22; 5:19, 21;
Gal. 4:6, 7, 6, 31;
Eph. 1:13; 2:6,19; 4:30, 32;
Phil. 1:16;
Col. 1:13, 29; 2:10, 13;
1Thes. 1:10;
Titus 2:14;
Heb. 9:12, 13, 14, 15; 10:10, 14, 17, 18; 12:2; 13:5;
1Jo. 1:7; 3:3, 9, 14, 24; 5:11, 18; 4:17
Știu că nu
florinnsd a scris:Ceea ce a facut Isus Crsitos, este cu adevarat minunat! Ramane insa si partea noastra...prezentul....viata noua pe care am primit-o la botez trebuie sa o intretinem, sa ne pastram in aceasta stare...dar reusim mereu? daca ne uitam in Noul Testament vedem cum in Biserica, inca de la inceput au aparut "probleme" Anania si Safira care au incercat sa-i insele pe apostoli cu pretul acelui teren vandut si au murit... Paul le spune de multe ori celor carora le scrie ca s-au intors la vechile obiceiuri pagane...au fost probleme si cu mesele, cu gapele, servitul la mese, "vaduvele lor erau trecute cu vederea....". apoi au fost si pedepse drastice "Unul ca acesta sa fie dat Satanei.....", excluderea din comunitate, mustrarea publica....iar toate acestea nu le-a facut fiecare asa de capul lui, ci a intervenit si acea "structura" primara a bisericii...Cand au venit prigoanele, cati nu au cazut lepadandu-se de Cristos si jertfind zeilor, dar unii au dorit sa fie reprimiti....pentru a fi reprimiti, cine a stabilit conditiile? se reintroduceau ei singuri in comunitate sau era un drum de parcurs, drum pe care l-au hotarat altii (iar apostolii murisera....)
Exact Florin! Viata crestina este o lupta pe care trebuie sa o duci pana la capat, ca sa primesti premiul alergarii!
COL 2: 18 Nimeni sa nu va rapeasca premiul alergarii, facindu-si voia lui insus printr'o smerenie si inchinare la ingeri, amestecindu-se in lucruri pe cari nu le-a vazut, umflat de o mindrie desarta, prin gindurile firii lui pamintesti,
COL 2: 19 si nu se tine strins de Capul din care tot trupul, hranit si bine inchegat, cu ajutorul incheieturilor si legaturilor, isi primeste cresterea pe care i-o da Dumnezeu.
Trebuie sa tinem cont insa ca alergarea este conform regulamentelor, ca la orice concurs. Daca alergi cum vrei tu, cu siguranta ca vei fi descalificat.
Versetele precedente spun ca poti ajunge sa-ti faci voia ta insasi sau voia unor ingeri (ai diavolului fiindca doar aia doresc inchinare), umplandu-te de mandrie. De aceea versetele spun ca trebuie sa te tii de Capul (Isus) prin care sunt legati toti cei care il urmeaza pe El (adica Biserica adevarata).
Trebuie sa privim cu cine alergam, deoarece in multe Biserici Isus nu mai este Capul, ci este pe afara si bate la usa. Apocalipsa prezinta o situatie care sprijineste spusele mele. Din sapte Biserici locale, 6 o luasera razna, deoarece nu se mai tineau de Cap, nu mai alergau dupa regulile stabilite de Domnul!
Deci nu oamenii stabilesc regulile de alergare, ci Insusi Dumnezeu, Domnul Isus Cristos, Capul Bisericii.
Daca ajungi intr-o Biserica moarta spiritual, acolo oamenii alearga dupa reguli stabilite de ei, oamenii sau ratacit de mult ajungand sa se inchine la cu totul altceva decat Dumnezeu. Ori se inchina unii la altii, ori la Ingeri, prin aceasta au schimbat categoric modul de inchinare stabilit de Dumnezeu! Deasemenea acesti oameni lasa Scripturile deoparte si inalta invatatutri omenesti fara nici o legatura cu voia lui Dumnezeu.
Deaceea Scriptura este Regula de alergare si Duhul Sfant este Mangaietorul care ne duce alergarea pe traseu si dupa reguli, noi doar sa ne lasam la dispozitia Lui si sa renuntam la noi insine, la voia noastra!
florinnsd a scris:Dar de ce nu spui nimc despre ce am zis in legatura cu Biserica primara, si apoi dupa moartea apostolilor?Corect, nu inteleg "Salvarea" asa cum o intelegi tu, si ceea ce cred eu, doctrina mea, e diferita de a ta...asta mi-am dat seama de mult....dar ca e gresit ce cred eu asta nu mai cred, ci cred ca tu gresesti.
iar ca gresesti nu-ti spune papa, ci iti spune Biserica pe care a intemeiat-o Isus Cristos, si in care papa are rolul pe care i l-a incredintat Cristos Domnul
Faptul ca gresim ne spune Dumnezeu prin Sfanta Scriptura. La Papa este locul unde nu este Isus. Daca papa este loctiitorul lui Isus pe pamant, atunci Isus nu este acolo. Isus nu are nevoie de inlocuitori omenesti, deoarece El promite ca vine in inimile oamenilor care-L cheama pe El!
IOAN 14: 23 Drept raspuns, Isus i-a zis: ,,Daca Ma iubeste cineva, va pazi cuvintul Meu, si Tatal Meu il va iubi. Noi vom veni la el, si vom locui impreuna cu el.
Editat Dum 20 apr 2008 23:45
cioanas a scris:Exact Florin! Viata crestina este o lupta pe care trebuie sa o duci pana la capat, ca sa primesti premiul alergarii!COL 2: 18 Nimeni sa nu va rapeasca premiul alergarii, facindu-si voia lui insus printr'o smerenie si inchinare la ingeri, amestecindu-se in lucruri pe cari nu le-a vazut, umflat de o mindrie desarta, prin gindurile firii lui pamintesti,
COL 2: 19 si nu se tine strins de Capul din care tot trupul, hranit si bine inchegat, cu ajutorul incheieturilor si legaturilor, isi primeste cresterea pe care i-o da Dumnezeu.
Trebuie sa tinem cont insa ca alergarea este conform regulamentelor, ca la orice concurs. Daca alergi cum vrei tu, cu siguranta ca vei fi descalificat.
Versetele precedente spun ca poti ajunge sa-ti faci voia ta insasi sau voia unor ingeri (ai diavolului fiindca doar aia doresc inchinare), umplandu-te de mandrie. De aceea versetele spun ca trebuie sa te tii de Capul (Isus) prin care sunt legati toti cei care il urmeaza pe El (adica Biserica adevarata).
Trebuie sa privim cu cine alergam, deoarece in multe Biserici Isus nu mai este Capul, ci este pe afara si bate la usa. Apocalipsa prezinta o situatie care sprijineste spusele mele. Din sapte Biserici locale, 6 o luasera razna, deoarece nu se mai tineau de Cap, nu mai alergau dupa regulile stabilite de Domnul!
Deci nu oamenii stabilesc regulile de alergare, ci Insusi Dumnezeu, Domnul Isus Cristos, Capul Bisericii.
Daca ajungi intr-o Biserica moarta spiritual, acolo oamenii alearga dupa reguli stabilite de ei, oamenii sau ratacit de mult ajungand sa se inchine la cu totul altceva decat Dumnezeu. Ori se inchina unii la altii, ori la Ingeri, prin aceasta au schimbat categoric modul de inchinare stabilit de Dumnezeu! Deasemenea acesti oameni lasa Scripturile deoparte si inalta invatatutri omenesti fara nici o legatura cu voia lui Dumnezeu.
Deaceea Scriptura este Regula de alergare si Duhul Sfant este Mangaietorul care ne duce alergarea pe traseu si dupa reguli, noi doar sa ne lasam la dispozitia Lui si sa renuntam la noi insine, la voia noastra!
Faptul ca gresim ne spune Dumnezeu prin Sfanta Scriptura. La Papa este locul unde nu este Isus. Daca papa este loctiitorul lui Isus pe pamant, atunci Isus nu este acolo. Isus nu are nevoie de inlocuitori omenesti, deoarece El promite ca vine in inimile oamenilor care-L cheama pe El!
IOAN 14: 23 Drept raspuns, Isus i-a zis: ,,Daca Ma iubeste cineva, va pazi cuvintul Meu, si Tatal Meu il va iubi. Noi vom veni la el, si vom locui impreuna cu el.
asa cum Petru avea rolul sau specific in Biserica primara, acelasi rol il are Papa astazi, oricat de mare ar fi numarul celor ce cred...si rolul lui Petru a fost contestat de la inceput si este si acum, cu toate astea, Biserica inca nu a fost distrusa....
Biserica este Divino-umana, si fiind umana s-a adaptat conditiilor de timp si spatiu. ramane insa divina in continuare.