Ce faci cand simti ca poti pierde ce ai cladit?

ariana2006 a scris:

Am ajuns pana aici intreaga. A fost o perioada foarte grea din viata mea atunci cand am deschis topicul, dar...se pare ca "nu mi-am pierdut centrul".

Am pierdut atunci slujba, ma despatisem de cel cu care statusem ani buni, ma certasem la cutite cu cea care se dadea buna mea prietena, picasem licenta, cu sanatatea nu stateam pe roze", bani oricum nu prea aveam nici inainte si exista pericolul sa il mai pierd si pe el, cel care ma incarca cu energie.

Nu l-am pierdut, asa cum nu mi-am pierdut nici optimismul, nici personalitatea. Chiar sunt mai puternica decat atunci.

stii cum se spune...orice esec e un pas inainte (sau ceva de genu) :flowers:...daca nu am gandi pozitiv nu stiu ce s-ar alege de noi ....

vis_dulce a scris:

stii cum se spune...orice esec e un pas inainte (sau ceva de genu) :flowers:...daca nu am gandi pozitiv nu stiu ce s-ar alege de noi ....

Ce nu te ucide te face mai puternic

black_beauty a scris:

Dar nu stiu ce e mai greu de suportat...sa nu ai o persoana langa tine in sensul de prieten, iubit sau sa nu ai prieteni... sa nu stii in cine sa ai incredere sau daca sa mai ai incredere in cineva?? Sa vezi cat de ipocrita si perfida e lumea....sa vezi ca pe nimeni nu il intereseaza de tine ci numai sa ii fie lui bine si ca te-ar calca in picioare daca ar scoate ceva din asta!!

Va doresc " Un Paste Fericit!" alaturi de cei dragi tuturor

E greu....dar e simplu sa fi exact opusul la ceea dezagreezi la ceilalti. Si eu vad ipocrizie si perfidie in jurul meu. Dar incerc sa nu fiu asa. Capul sus. Zambeste. Hristos a Inviat! :)

ariana2006 a scris:

Am ajuns pana aici intreaga. A fost o perioada foarte grea din viata mea atunci cand am deschis topicul, dar...se pare ca "nu mi-am pierdut centrul".

Am pierdut atunci slujba, ma despatisem de cel cu care statusem ani buni, ma certasem la cutite cu cea care se dadea buna mea prietena, picasem licenta, cu sanatatea nu stateam pe roze", bani oricum nu prea aveam nici inainte si exista pericolul sa il mai pierd si pe el, cel care ma incarca cu energie.

Nu l-am pierdut, asa cum nu mi-am pierdut nici optimismul, nici personalitatea. Chiar sunt mai puternica decat atunci.

Un necaz nu vine niciodata singur. De-a lungul vietii apar tot felul de incercari. Totul e sa treci peste ele si sa inveti. Cand le inveti, devii mai puternic. :)

ariana2006 a scris:

Ce faci cand simti ca iti fuge pamantul de sub picioare? Ce faci cand nu iti mai poti opri lacrimile nici macar cand se uita persoana de langa tine, din autobuz, ciudat? Ce faci cand simti ca tot ce ai "ridicat" intr-un an de zile se poate prabusi intr-o clipa? Poate exagerez, dar asta simt de cateva zile, mai exact de cand am aflat ca distanta (si nu ma refer la cea fizica) dintre mine si cel pe care il iubesc se poate mari...Nu i-am cerut niciodata nimic si nici nu il voi forta in vreun fel...Nu vreau decat sa fim ceea ce suntem acum...Cei mai buni prieteni intre care o poveste de dragoste este aproape imposibila...

Sunt o persoana optimista de felul meu, poate cateodata par chiar naiva, insa am momente cand simt ca cedez...Acum este unul dintre acele momente...Nu am cerut niciodata ajutorul cuiva, de regula prefer sa tin in mine asemenea ganduri, insa...acum chiar am nevoie de sprijin...Numai de umarul cuiva pe care sa plang, de cineva care sa ma asculte fara sa ma judece...

Ce sa faci? stai linistita ! Nu fi suparata ca trece! Dragoste cu de-a sila nu se poate, iar din ce am vazut pe forum, el este cel care are de pierdut. Cheer up!!!

drakool a scris:

Ce sa faci? stai linistita ! Nu fi suparata ca trece! Dragoste cu de-a sila nu se poate, iar din ce am vazut pe forum, el este cel care are de pierdut. Cheer up!!!

Multumesc. Primul zambet pe ziua de azi. :P

Putin mai sus gasesti un post recent care anuleaza (oarecum) starea mea de atunci.

ariana2006 a scris:

Multumesc. Primul zambet pe ziua de azi.

Putin mai sus gasesti un post recent care anuleaza (oarecum) starea mea de atunci.

Daca esti rationala si optimista totul trece. Acum cativa ani am fost in aceeasi situatie. Imi pierdusem locul de munca, ma despartisem de prietena, ajunsesem in conflict cu statul... Dar nu mi-am pierdut speranta deloc. Am incercat sa ma impac cu prietena - nu a mers, dar sunt impacat sufleteste ca i-am oferut totul si nu mi se poate reprosa nimic. Am revenit profesional si financiar si am ajuns mai bine decat inainte. Totul e sa crezi in tine!

As putea fi acuzata ca sunt prea rationala, iar optimista...nu se pune problema. Inca sunt. Desi mai am si eu uneori niste caderi. Om sunt!

hmm, am si uitat cat de chinuitoare poate fi dragostea.

insa, uite traiesti, vibrezi cu fiecare parte a corpului tau,

la uzul numelui lui, la atingerea lui.

in viata insa ,mai si cadem, deci ce sa-ti spun:

ridica-te si mergi, esti OM!

raulmaniac a scris:

hmm, am si uitat cat de chinuitoare poate fi dragostea.

insa, uite traiesti, vibrezi cu fiecare parte a corpului tau,

la uzul numelui lui, la atingerea lui.

in viata insa ,mai si cadem, deci ce sa-ti spun:

ridica-te si mergi, esti OM!

Sa incercam sa cladim impreuna cu CEL care ne-a cladit pe noi ! (niciodata singure !!!!)