heidy_2005 a scris:Te resemnezi si o iei de la capat.
In nici un caz nu ma resemnez...
Inca nu s-a prabusit totul...pe de-o parte e chiar mai bine asa...
Ce faci cand simti ca poti pierde ce ai cladit?
Început de Darianna, Dum 10 iul 2005 · 82 răspunsuri · 26.848 vizualizări
ariana2006 a scris:In nici un caz nu ma resemnez...Inca nu s-a prabusit totul...pe de-o parte e chiar mai bine asa...
Da, dar atunci cand totul e pe punctul de a se prabusi, nemaiexistand vreo alta solutie, nu ai altceva de facut decat sa te resemnezi si sa o iei de la inceput. Doar nu o sa plangi toate viata dupa "daramaturile" ramase.
heidy_2005 a scris:Doar nu o sa plangi toate viata dupa "daramaturile" ramase.
Normal ca nu...toata viata. Doar un an sau doi 
Am simtit in acea perioada (cand am deschis topicul) ca pierd tot. Am pierdut mult, dar nu tot. SI poate partea cea mai importanta mi-a ramas, partea care imi da forta...
heidy_2005 a scris:Nu. Nu poti salva o cladire care din clipa in clipa va cadea.
Uneori poti. Am reusit de doua ori, acum e a treia oara.
pai ... acum vreo cateva zile am simtit si eu acest lucru. insa mi'am zis ca merita sa lupt. prin lupta nu as mai fi avut ce pierde, dar de castigat inca mai pot castiga.
Ha? :cry: Sa ma resemnez?Niciodata.Lupt pentru ceea ce cred ca mi se cuvine.Si ma voi lupta cu ea pana cand voi simti ca nu mai merita sau pana cand ea ma va invinge.
Stii...si eu am simtit de multe ori ca imi fuge pamantul de sub picioare :) si nu imi mai gaseam forta si curajul sa merg mai departe...de fapt cred ca un sfert din viata am trait-o cu acest sentiment ...ca sunt o nimeni si ca nu voi putea fii fericita niciodata 
Si acum il mai am..revine la diferite intervale de timp.
Macar voi ati gasit acea persoana care sa va ofere un sentiment de bucurie...chiar daca numai pt putin timp. Eu nu!! Desi nu sunt o perosana dezagreabila din nici un punct de vedere (cel putin asa mi-au spus si altii..deci nu sunt eu lipsita de modestie sau ceva) nu am gasit pe nimeni cu care sa ma inteleg, iar ca prieteni am investit sentimente in persoane care nu meritau si care mai tarziu m-au ranit fff mult stiindu-mi slabiciunile. Si acum nu stiu in cine sa mai am incredere sau ce sa fac ca sa ajung si eu macar din punct de vedere psihic la o stare de normalitate.... 8) macar atat cat sa ma pot concentra la ce e mai importanat pt mine acum...sa invat.
Am vrut sa-ti spun toate astea ca sa vezi ca exista persoane care nu au nici macar cat ai tu...tu cel putin ai prieteni care se preocupa de starea ta si care ti-au scris si te-au incurajat ...lucru pe care il voi face si eu 
Sper sa fii fericita si sa-ti rezolvi probleme cat mai bine pt tine. :cry:
ariana2006 a scris:In nici un caz nu ma resemnez...Inca nu s-a prabusit totul...pe de-o parte e chiar mai bine asa...
In general, cred ca e indicat sa nu ne "resemnam", ci sa luptam pentru a obtine ceea ce vrem; si nu ma refer aici neaparat la dragoste, ci (si) la multe alte lucruri pe care am dori sa le obtinem.
Dar.... sunt noua pe-aici.... si nu am inteles ce s-a mai "intamplat" cu tine din vara trecuta pana in februarie, cand ai scris din nou. Situatia a ramas "aceeasi"? :cry:
cumintzica a scris:In general, cred ca e indicat sa nu ne "resemnam", ci sa luptam pentru a obtine ceea ce vrem; si nu ma refer aici neaparat la dragoste, ci (si) la multe alte lucruri pe care am dori sa le obtinem.Dar.... sunt noua pe-aici.... si nu am inteles ce s-a mai "intamplat" cu tine din vara trecuta pana in februarie, cand ai scris din nou. Situatia a ramas "aceeasi"? :cry:
Nu mai stiu daca am postat, dar era vorba de o firma pe care el o deschisese la mine in oras si care s-a inchis pana la urma toamna trecuta (credeam eu ca asta ne tine uniti). Ma gandeam ca nu vom mai tine legatura, ca a fost numai ceva superficial si se va termina totul odata cu renuntarea la acea afacere.
Am pastrat legatura (si acum vorbim aproape zilnic la telefon), insa nu ne-am mai vazut de...muulta vreme.
Editat Vin 21 apr 2006 11:33