mda...nu prea imi place cuvantul asta - idol, si nici monstru sacru.
exista insa intr-adevar oameni (banuiesc ca te referi la cantareti, actori etc) pe care ii admir mult. daca ar muri nu stiu in ce masura as suferi, oricum e destul de greu sa constientizez faptul ca ei exista in carne si oase, din moment ce nu i-am intalnit niciodata. desi, totusi, sufar pt orice om care moare, e o senzatie f ciudata, simt ca pe moment se rupe ceva in mine. insa cand e vorba de un om care creaza ceva, te consolezi cu faptul ca el traieste prin ceea ce a facut. cam incoerenta explicatia mea...ma rog, eu stiu ce vreau sa zic, da probabil nu prea-mi iese.
de obicei persoanele pe care le admir mult s-au dus deja. oricum atunci cand citesc o carte / ascult o melodie/ privesc o pictura care-mi place ma conectez automat cu persoana respectiva cumva...