nastea a scris:As vrea sa va intreb cum reactionati voi la critici?
Pe mine de exemplu ele ma depresioneaza total.
asta in special atunci cand incerc sa le patrund in speranta ca le voi putea folosi in favoarea mea. cel mai adesea ele insa contravin principiilor mele si ma clatina din temelii. Probabil este vorba despre o acuta lipsa de incredere, nu stiu.
Cum reactionati dumneavoastra la critici, ce semnifica ele si ce importanta au ele pentru dumneavoastra?
[snapbacca]53139[/snapbacca]
La critici poti reactiona in principiu in trei variante:
1) pleci capu' si asculti. Bagi lectia la cutiuta cu ginduri, te alegi cu experienta, te simti ca porcu- dar orice lectie are un pret...
2) te uiti la cel care te critica, si spui: da? tu vorbesti? pai sa critici normal, se pricepe oricine! Pune osu' si fa tu mai bine ca mine. Ce? Comentezi? ( aici tragi un sut in biroul criticantului de sa zboare pe jos toate hirtiile, pixurile, vaza, geanta, calculatorul, etc. ) Apoi, il iei de guler, il ridici de la pamint trintindu-la cu spatele de un perete, sau mai bine de vre-un fiset metalic care suna cit mai tare, si-i spui raspicat:"Vrei sa-mi strici armonia cu orice pret? Daca cistigi un ban o faci din cauza mea, a lui x si a lui y!!! GUNOIULE!" Apoi, eliberezi gulerul lasindu-la sa cada pe podea. Pleci in mod obligatoriu trintind usa. Sau, lasind-o larg deschisa. Solutia 2 este demna, dar produce mult bucluc. Si, nu inveti nimic, in schimb iti faci dusmani.
3) Varianta intermediara intre punctele 1 si 2 adaptabila dupa caz. Adaptabilitatea fiecaruia trebuie sa-si spuna cuvintul...
Este bine totusi sa stii un lucru: numai cine nu munceste nu greseste...
AnMar a scris:Acum nu ma mai ating atat de mult criticile celorlalti pentru ca ma critic eu slava Domnului.Am ajuns sa nu ma mai uit in oglinda nu ca sa nu-mi vad fata ca estetica, ci pentru ca ma exaspereaza oboseala si frica ce se citeste pe chipul meu.Inainte ma deranjau criticile inutile multe venite de la straini care nu ma cunosteau suficient de bine si aruncau cate o pastila de amar ca sa-mi strice cheful.Cele venite de la familie,in speta mama si tatal meu, le ascultam si le ascult pentru ca sunt foarte corecte si incerc sa ma indrept si eu cu posibilitatile pe care le am la indemana.
[snapbacca]53423[/snapbacca]
Alege numai ce poti asimila in sens pozitiv. Ignora restul. Pe strainii "amabili" rasplateste-i cu ignoranta din plin. Saluta-i rece, si vezi-ti de treaba mai departe. Critica contrar a ceea ce cred unii este foarte nociva! Te demoleaza psihic, zdruncina increderea in tine, iti scade dispozitia de lucru, poate declansa o depresie, poate declansa chiar si un colaps al sistemului imunitar. Nu-i de gluma. Cel ce critica ar trebui sa stie sa-o faca jovial, ca se poate, fara jigniri, inpunsaturi si alte ofense si trivialitati. "Vorba dulce mult aduce"zice o vorbe din popor. Este adevarat!