mysterious*girl a scris:Ce credeti ca e mai valoros, cand e vorba de un roman, de o scriere literara in general? Originalul sau traducerea?
Eu cred ca pentru traducere este o munca foarte dificila, trebuie sa redai in alta limba exact intelesul scrierii originale, si nu cuvant cu cuvant...
Topicul este foarte interesant, dar cred ca formularea temei ne poate duce la o intelegere gresita. Nu putem discuta la modul absolut ce este mai valoros - originalul sau traducerea. Este o chestie de sociologia literaturii. Asa cum o opera literara nu are valoare daca ramane necunoscuta de nimeni, in sertarul celui/celei care a scris-o, tot asa o opera literara publicata are valoare doar in masura in care se difuzeaza, este citita de cat mai multa lume si influenteaza sensibilitatea lumii sau paradigmele literare, artistice si culturale ale eopcii respective (sau poate chiar si ale altor epoci). Opera originala este publicata intr-un teritoriu cultural care este intrinsec limitat, iar numarul celor care o vor putea citi/intelege/asimila va fi mai redus. Traducerile (chiar daca nu vor putea niciodata reda toate sensurile sau modurile in care se relationeaza ele) sunt necesare pentru difuzia ideilor/temelor/motivelor. Altminteri literatura si cultura lumii ar ramane o alaturare de culturi izolate care nu comunica intre ele si asta ar fi trist.
Un exemplu. Imaginati-va ca, daca Shakespeare nu ar fi putut citi diverse traduceri in engleza ale unor povestioare italienesti sau ale unor scrieri clasice antice, astazi nu am fi avut capodepere ca "Romeo si Julieta", "Iulius Cezar", "Negutatorul din Venetia", care au influentat cultura umanitatii si care, la randul lor, fiind traduse, au produs prin infleunta alte opere literare.
ionuttudose a scris:Originalul, logic. Spre exemplu, Eminescu nu poate fi tradus

Daca-mi dati voie, Eminescu poate fi tradus si este tradus. Exista cateva colectii de traduceri din Eminescu (in engleza, franceza, spaniola chiar si japoneza) si chiar foarte bune. Sigur ca pentru incepatori ca noi, o asa bogatie de continuturi si specificitati legate de cultura noastra pare imposibil de tradus fara a pierde cate ceva. Traducatorii buni, unii cu experiente de cateva zeci de ani, insa fac si traduceri minunate (vezi traducerea lui Romulus Vulpescu dupa Rabelais "Gargantua" si "Gargantua si Pantagruel" sau traducerea lui Stefan Augustin Doinas dupa Faustul lui Goethe)
Insa ceea ce trebuie sa tinem minte este ca traducerea unei opere literare este o alta opera literara - un care este foarte aproape de opera din limba de origine, dar in mare masura alta - cu unele sensuri modificate datorita structurii diferite a limbii tinta, cu relatii diferite intre sensuri datorita fundalurilor culturale diferite etc.
In general nu putem face o opozitie intre valoarea originalului si a traducerii. Singura exceptie este atunci cand traducerea este in mod vizibil proasta - atunci putem spune "pacat ca dintr-o scriere atat de buna, traducerea a facut o varza". Altminteri cele doua nu trebuie puse pe talerele aceleiasi balante.
In privinta optiunii personale, fiecare poate alege in ce limba citeste o opera in functie de preferinte si in functie de cate si cum cunoaste limbile. Eu cunosc limba engleza spre foarte bine si pot citi romanele lui Jane Austin in engleza si merge, dar nu ma incumet sa citesc Shakespeare in engleza fiindca, datorita arhaismelor sau vocabularului foarte bogat, nu sunt sigur ca as putea intelege totul. Am citit uneori originalul cu traduceri in paralel, dar asta deja este o treaba de filolog.
Spre deosebire de mine, care am invatat alte limbi ca limbi straine (si prin urmare nu le cunosc in toate nuantele lor), am prieteni care sunt bilingvi (avand parinti romani si germani, au invatat in acelasi timp cele doua limbi) si care ii citesc pe Goethe, Mann, Holderlin, Wittstock etc in germana si pe Caragiale, Eminescu, Nichita Stanescu sau Dinescu in romana. Insa si ei, atunci cand au de ales intre a citi "Madame Bovary" in franceza sau in traducerea romaneasca, aleg traducerea fiindca nu stiu franceza atat de bine.