1. sentimente sau actiuni concrete? sentimentul este de a ma ridica, pentru ca este ideal sa merg .. actiunea este de a ma intoarce pe partea cealalta, si sa pun telefonul pe snooze. cu speranta ca peste 10 minute voi fi incantat de ideea de a ma ridica din pat.
2. depinde f. mult de sentimentele mele fata de sarcina de indeplinit. in principiu o tema sufera amanare, nu sunt genul care sa fie direct interesat de note cat mai mari sau evaluari pozitive.
3. evaluez sursa dezinteresului. daca este ceva neuzual (de ex. e o zi mohorata si nimeni nu este in apele lui), apas pedala mai putin si incerc ca macar notiunile fundamentale sa le expun. daca in schimb este un dezinteres cronic, este cazul sa vad ce nu functioneaza in relatia mea cu elevii respectivi, chiar daca asta inseamna sa renunt la predare pentru un mic sondaj de opinie.
4. de obicei astept, notiunile se leaga intre ele. daca la sfarsitul lectiei, nu am prins imaginea de ansamblu, inseamna ca e cazul sa cer ajutor. insa nu ma disper dupa primele 3 teoreme care seamana cu limba rusa.
5. doar prezent? fie colegi care sa ma distraga de la aberatiile profului, fie un profesor de care imi este drag in vreun fel, fie notiuni care ma intereseaza si le prefer explicate de un om, in loc de un research pe net. fie, evident, o combinatie a ultimilor doi factori.
6. ce-i aia?
7. in principiu, sa nu se enerveze dupa ce nu mi-am facut tema jumatate de semestru, sa nu se supere ca la unele din orele lui dorm sau nu pot fi atent, si sa vina mereu cu ceva nou pentru mine. pe scurt, sa imi suporte toanele, pentru ca si eu, la randul meu, sa il vad ca pe un dascal si nu ca pe un zbir.
8. e o societate in miniatura. depinde fiecare ce vrea sa invete din experientele pe care le are in scoala. nu totdeauna legate de informare (materia predata), ci si de formarea ca individ. dar, crede'ma, in scoala fiind, nu prea te gandesti ce este ala "proiect in viata".
9. deciziile sunt ale mele, nu-mi place sa pasez altuia raspunderea de a decide in locul meu. cer, bineinteles, date tehnice (cotarea pe piata joburior a unei anumite slujbe, castiguri, riscuri), dar le evaluez eu. eventual intreb o persoana care ma cunoaste bine, daca ma crede capabil sa rezist unui anume factor perturbator (stresul implicat, munca fizica) .. chiar daca asta implica sa primesc un raspuns ce m-ar putea determina sa renunt inainte sa fiu convins.
Am incercat sa raspund reflectand modul cum gandeam acum un an, in clasa a 12a. Cat despre chestionarul tau .. sunt absolut sigur ca te vei distra incercand sa ne introduci raspunsurile intr'un pat procustian, folosind tot felul de rigle si scale pentru evaluarea liniara, pentru a putea produce o statistica. Pentru ca daca ai fi vrut mai mult decat statistica, te-ai fi straduit sa creezi intrebari mai apropiate de modul nostru de gandire, nu decupate din filmele cu adulti seriosi.