Sari la conținut
Forum Roportal
Amarena

Un caz... solutii?

Postări Recomandate

Buna ziua.

As vrea sa va supun atentiei o situatie destul de dramatica, a unei persoane nu straine mie.. Si recunosc ca scriu pentru ca avem nevoie de ajutor.

 

Are 23 de ani, si inca trei surori, una de varsta lui (geamana), celelalte mai mari cu doi si respectiv 6 ani. A crescut intr-o familie normala, parinti conservatori, autoritari, care au aplicat copiilor lor educatia primita de ei insisi.

El insa, fiind unicul baiat, dorit si asteptat, a beneficiat de tratament preferential. Niciodata nu i s-a refuzat nimic, in limitele posibilului, pentru ca familia asta nu era prea avuta. A fost slugarit si inca este, la varsta asta. A crescut dupa patru fuste, ale mamei si ale surorilor, protejat si cocolosit si la varsta asta este incapabil sa aiba grija de el insusi, nu stie sa faca nici un ceai ca lumea.

A fost dintotdeauna un introvertit, un neinteles, el si prietenele lui de pe internet stiu ce era in sufletul lui, pentru ca in familie comunicarea intre pariti si copii era la 0, iar cu surorile discuta lucruri generale, rar confidente si probleme personale. Adevarul e ca nici ele nu prea isi bateau capul sa cladeasca o relatie cu el, ele se intelegeau foarte bine intre ele si nici una nu a venit in intampinarea lui cand a fost la varsta adolescentei, cu problemele care decurg.

Nu prea a avut prieteni, a fost o personalitate destul de stearsa, usor influentabil.

La varsta de 15 ani, cred, a inceput sa mearga la o biserica neoprotestanta. Parea un baiat linistit, la locul lui, incepuse sa aiba o relatie mai buna cu parintii si cu surorile, era o persoana corecta si cu o coloana vertebrala aparent dreapta. Insa in familie continua sa isi accepte conditia de copil rasfatat si sa nu faca nimic, sa creada ca totul i se cuvine.

De aproximativ un an si jumatate insa, a prins patima jocurilor de noroc. A pierdut foarte multi bani, a inceput sa ia din casa, sfarsind cu a fura bani din gestiunea bisericii la care merge.

Multe persoane au incercat sa-l ajute intr-un fel sau altul, au avut lungi discutii cu el, fara nici un rezultat. Parintii sunt disperati.

Se intreaba, cu ce-au gresit? Ce i-a lipsit? Unde au procedat gresit?

Eu stiu raspunsul la intrebarile astea.

Intrebarea mea este..ce se mai poate face? Ce il poate scoate din cercul asta vicios?

Odata l-am auzit.. dupa ce luase bataie (!) pentru ca abia aflasera parintii ca merge la jocuri.. plangea. Zicea.. tu nu stii cum este! Vreau sa scap, dar nu pot!

Mama a aflat despre faptul ca a furat si din alta parte.. tatal nu. Mama se intreaba daca sa-i spuna.

Tanarul in cauza nu stie ca mama a aflat.

 

P.S. un psiholog iese din discutie.. nici el n-ar accepta sa mearga si nici parintii nu cred c-ar fi de acord. In plus, costa.

Editat de Amarena

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri

pai ce se poate face... o propunere ar fi ca la fiecare suma de bani furata sa i se taie cite un deget ,atit timp cit nu-s clinici care sa-i ajute sa treaca peste dependenta asta ii v-a taia gustul banilor furati 100%

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri

Multumesc, dar este chiar o problema extrem de serioasa si nu-mi prea arde de gluma. O solutie reala vroiam. Ca asa... inainte hotilor li se taia o mana.

Editat de Amarena

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri

draga amarena dupa parerea mea numai un psiholog poate face ceva,dar daca nici el nici parintii nu sunt de acord atunci nu cred ca se va rezolva cel mai curind va ajunge la inchisoare daca o tine tot asa

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri
Ce interes ai tu in povestea asta?

trebuie sa aiba un interes direct anume? :D

 

ama, dificil de spus. daca ar stii cum se castiga banii prin munca, poate se va putea opri? e greu de stiut ce ar functiona.

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri

Respinge "morala". Cum simte ca cineva il ia la rost, cum se retrage. Eu momentan incerc sa nu-l indepartez, chiar daca imi vine sa-l calc in picioare. O sa abordez problema cand o sa fim singuri. Poate il scot in oras. Cred ca ideea unei munci grele, obositoare, care sa nu-i lase timp pentru altceva, e o idee buna. Intrebarea e daca o sa reziste. Dupa cum il stiu eu, l-ar da afara.

A, inca ceva... exista cineva in care are incredere. Dar si fata de persoana aia a gresit. Toata lumea a incecat sa-i acorde credit, nimeni nu l-a marginalizat, nu e tratat rau de nimeni. Stie ca e dependent.

Editat de Amarena

Partajează acest post


Link spre post
Distribuie pe alte site-uri
Vizitator
Acest topic este acum închis pentru alte răspunsuri.

×