Credeti ca putem comunica cu spiritele?

Eu am comunicat azi-noapte in vis cu cineva foarte drag, dim mi-a trimis mesaj si mi-a spus ca m-a visat...... gata eu m-am specializat in domeniul viilor 8)

Raul ai grijia! ca vin :D

raulmaniac a scris:

sailor, tu esti sigura ca nu ai gresit topicul? :)

vampirel umbla liber ...pe alt forum! 8)

suntem rude ceva mai indepartate :D dar daca esti cuminte, poate te crut :P

ioanide a scris:

Fara pretentia de a apara pe cineva tin sa iti aduc la cunostinta ca TOTI suntem jalnici si patetici si altele.Nu cred ca e bine sa respingi chiar asa un tip atent care iti da atentie.In plus cand postezi pe forum soliciti atentie apoi te revolti sa nu te bagam in seama?Cu scuzele de rigoare anticipate pentru cand vei fi scarbita si de mine sau deja esti?

De cum am intrat pe forum s-a tinut dupa mine. L-am rugat sa ma scuteasca de comentariile lui telegrafice, lipsite de logica, in afara temei de discutie si rautacioase. Cred ca e dreptul meu sa "dialoghez" cu cine-mi place, adica, sa fiu mai explicita, cu cine poate sa-mi transmita o idee sau pot discuta despre o problema. De fapt, mi-am propus sa nu mai postez nimic din ceea ce stiu pentru ca tocmai persoanele care nu prea inteleg mare lucru emit ipoteze, dau raspunsuri aiurite si, culmea, jignesc sau iau in deradere lucruri care, poate, altuia ii sunt sfinte. Nu e numai cazul meu. Am mai citit si raspunsurile date altor persoane. Banuiesc ca si dumnealor s-au simtit asemenea mie. Astia sunt oamenii... Nu e vorba decat de o respingere instinctiva, intuitiiva sau nu stiu cum sa-i spun.

silverstar a scris:

De cum am intrat pe forum s-a tinut dupa mine. L-am rugat sa ma scuteasca de comentariile lui telegrafice, lipsite de logica, in afara temei de discutie si rautacioase. Cred ca e dreptul meu sa "dialoghez" cu cine-mi place, adica, sa fiu mai explicita, cu cine poate sa-mi transmita o idee sau pot discuta despre o problema. De fapt, mi-am propus sa nu mai postez nimic din ceea ce stiu pentru ca tocmai persoanele care nu prea inteleg mare lucru emit ipoteze, dau raspunsuri aiurite si, culmea, jignesc sau iau in deradere lucruri care, poate, altuia ii sunt sfinte. Nu e numai cazul meu. Am mai citit si raspunsurile date altor persoane. Banuiesc ca si dumnealor s-au simtit asemenea mie. Astia sunt oamenii... Nu e vorba decat de o respingere instinctiva, intuitiiva sau nu stiu cum sa-i spun.

Din moment ce ai trait deja o experienta de acest gen e normal sa te simti agasata de faptul ca unii nu cred.Pentru acesti "rationali" cred ca cel mai bun argument este sa treaca printr-o asemenea experienta desi chiar si atunci nu ar observa ca a fost ceva sau nu ar crede nici asa.Spiritele sunt aici cu noi insa au o prezenta aproape nebagata in seama de catre noi oamenii materiali.Sunt sigur de existenta lumii astrale insa daca vrei sa convingi pe cineva din clubul raul &comp va trebui sa ii inviti la o sedinta in care sa poata simti si palpa dovezi indubitabile.

ioanide a scris:

Din moment ce ai trait deja o experienta de acest gen e normal sa te simti agasata de faptul ca unii nu cred.Pentru acesti "rationali" cred ca cel mai bun argument este sa treaca printr-o asemenea experienta desi chiar si atunci nu ar observa ca a fost ceva sau nu ar crede nici asa.Spiritele sunt aici cu noi insa au o prezenta aproape nebagata in seama de catre noi oamenii materiali.Sunt sigur de existenta lumii astrale insa daca vrei sa convingi pe cineva din clubul raul &comp va trebui sa ii inviti la o sedinta in care sa poata simti si palpa dovezi indubitabile.

ioanide, cum ma cunosti tu pe mine! 8)

Eu tot timpu vad un spirit,si cand sunt in pericol nush cum sa va spun ma apara ..nush ce e in legatura cu el da chiar dak e rau ma protejeaza,e o chestie mai ciudata .... vb serios ..

corinae a scris:

De-a lungul timpului s-au facut tot felul de incercari de a comunica cu cei plecati dintre noi. Sedinte de spiritism, inregistrari pe banda de magnetofon, diferite dispozitive care de care mai fanteziste, hipnoza...

Credeti ca intr-adevar putem comunica cu cei plecati dintre noi?

da eu una cred cu adevarat,mai mult sunt sg k o putem face......................inainte si mie mi se pareau aceste lucruri niste banalitati,dar mi s-au intamplat anumite lucruri kre m-au facut sa imi schimb radical parerea...............

Cred ca este pacat sa deranjam spiritele sau sufletele mortilor. Dar ele, sufletele, isi fac adesea simtita prezenta printre noi. Important este sa le intelegem, sa le percepem prezenta. Cred ca am postat aici ce s-a intamplat la petrecerea de iesire la pensie a mamei.

Apoi, o alta intamplare: ca orice mama care isi pierde singurul copil, nu pot reda in cuvinte suferinta care a urmat. La cativa ani dupa tragedie, intr-o noapte cu furtuna, dar si inspre ziua de 15 aug., sarbatoare ortodoxa, Adormirea Maicii Domnului, baiatul meu mi-a dictat doua poezii. Poate parea incredibil, dar asa s-a intamplat. Acestea sunt lucruri cu care nu te poti juca, nu poti minti si nici glumi. Le-am citit numai dupa un an de zile. Cand a fost aceasta, eu eram in statiune. Dimineata, cand m-am trezit, am rupt foile din notesul pe care-l tin intotdeauna la indemana, convinsa fiind ca am visat ceva si am notat visul ca sa nu-l uit.

Imi spune ca este fericit, ca are de toate, ca nimic din ce-i pamantesc nu exista acolo si ma roaga sa nu mai plang...

Cu riscul ca voi fi luata iar in ris, va voi povesti cum am comunicat ultima data cu spiritul tatalui meu...

Tatal meu a murit pe 20 februarie 2000, la virsta de 55 de ani , cu diagnosticul anatomo-patologic de "infarct de miocard"....La sase ani diferenta , adica pe 20 februarie 2006 , murea si iubita mea matusa, sora tatalui meu, tot la virsta de 55 de ani si ...tot de infarct de miocard. Foarte ciudata coincidenta.

Tot ciudat mi se pare si faptul ca, exact inainte cu o saptamina de moartea scumpei mele matusi, l-am visat pe tata ...care ma intreba ce aleg- sa o ia pe mama la el sau pe matusa mea, ca se plictiseste singur, iar eu i-am zis ca sa o ia pe matusi-mea ca mama are grija de fiica-mea si nu are timp de vizite...Si acest vis i l-am povestit si logodnicului meu, care m-a intrebat ce am de sunt asa de suparata cu noapte-n cap...si in ziua respectiva nu am fost in stare sa ma concentrez nici la serviciu...nimic nu se intimplase inca , dar eu ma simteam o criminala, constienta fiind ca ceva rau avea sa urmeze...La numai o saptamina ciudatul vis se adevereste( si nu este singura data ) si , neputind sa intervin cu nimic, asist de la mare departare la durerea familiei mele....

Andradada a scris:

hmm...si eu am avut o experienta ca asta...un unghi de-al meu era bolnav...si cu zii inainte sa moara..lam visat cum vine la noi(la fam mea)era imbracat in alb..si ne pupa pe toti..isi lua la revedere si spunea ca ne vom mai vedea...toti erau fericiti..inclusiv el..iam povestit la maicamea iar ea a spus..o sa moara..iar eu..da de unde ce prostii vb..iar dupa o zii...s-a dus!!oare visele nu sunt un fel de premonitii?

Am trecut si eu prin asta, defap mama mea si bunicul meu, in aceeasi seara, inainte de decesul bucnici mele, au visat-o pe bunica mea, imbracata in alb, ca mergea, sau defapt plutea pri camere si isi lua ramas bun, a doua zi.... a murit, totusi ceva exista, si este si urat sa crezi ca, dyupa ce mori, se termina totul. Pur si simplu. Nu domnule, mergem acolo unde meritam, in Rai sau in Iad, nu se termina acolo