Cum sa il/o uit?

heidy_ a scris:

Iar revenind la intrebarea topicului, cred cu tarie ca un om nu merita o lacrima sau o a 2 a sansa daca nu regreta greseala sau nu demonstreaza ca vrea sa fie iertat/ca nu a facut-o intentionat/ca a iubit/iubeste.

Nu mai cred in a 2 a sansa si nici in suferinta de dragul martirizarii. Suferinta nu te inalta, te injoseste, te umileste, te imbolnaveste.

Asa ca sfatul meu se rezuma la vorba unui "clasic" in viata: NEEEEEEEEEEEEEEEEEXT! :)

That's my point, too. Suferinta asta e urata rau si nu te...hmmm...."integreaza in absolut" (a se vedea MISA )

E bine sa pleci. Faza cu "neeext!" nu prea merge in toate situatiile, dar sa pleci, chiar calcand peste sufletul tau uneori, este, cel putin pentru mine, unicul pas spre vindecare...

Malkia a scris:

E bine sa pleci. Faza cu "neeext!" nu prea merge in toate situatiile, dar sa pleci, chiar calcand peste sufletul tau uneori, este, cel putin pentru mine, unicul pas spre vindecare...

Sau unicul pas spre constientizare. Oamenii care iubesc nu vad obiectiv realitatea sau faptele. Abia dupa ce trece dragostea, iti dai seama de anumite lucruri pe care le-ai facut si pe care in mod clar nu le-ai fi facut niciodata daca nu simteai ceea ce simti si de anumite lucruri peste care ai trecut cu vederea desi era pur si simplu imposibil de trecut cu vederea.

Iti dai seama ca faza cu "neeext!" era doar o gluma, am mai spus doar ca relatia imediat urmatoare dupa o relatie in care ai iubit este doar un "pansament" pentru tine. :)

Pe care eu personal [fie intre noi] il cred inutil, pot sa ma vindec si singura.

heidy_ a scris:

Sau unicul pas spre constientizare. Oamenii care iubesc nu vad obiectiv realitatea sau faptele. Abia dupa ce trece dragostea, iti dai seama de anumite lucruri pe care le-ai facut si pe care in mod clar nu le-ai fi facut niciodata daca nu simteai ceea ce simti si de anumite lucruri peste care ai trecut cu vederea desi era pur si simplu imposibil de trecut cu vederea.

Iti dai seama ca faza cu "neeext!" era doar o gluma, am mai spus doar ca relatia imediat urmatoare dupa o relatie in care ai iubit este doar un "pansament" pentru tine.

Pe care eu personal [fie intre noi] il cred inutil, pot sa ma vindec si singura.

Exact ce vorbeam... Nu numai ca poti sa te vindeci singura, dar cred ca relatia-pansament de fapt are un rol nociv. Pentru ca daca incepi sa amesteci niste sentimente cu altele, fara sa fi lamurit nimic in prealabil, iese...ciorba! :) Si cam atat. Doar ca de data asta esti responsabil si de sentimentele persoanei care "apare" la momentul nepotrivit, stiind sau nu ca tu ai iesit dintr-o relatie care te-a bushit cu capu' de pragu' de sus pana ai facut cucuie vinete!

Eu cel putin asa cred, si nu mi se pare cinstit, cum am mai zis, nici fata de El cel Nou, care saracul nu are nici o vina, nici fata de mine ca incerc sa ma mint singura.

Asa ca prefer sa ma retrag in vizuina si sa hibernez oleaca pana vine alta primavara si pot incepe sa cladesc ceva nou pe un vid. Pentru ca numai intr-un suflet gol poti construi o noua iubire.

In ce lume traiti??

GigJoe a scris:

In ce lume traiti?? :)

Eu pe Soare. Dar tu?

La voi cum se procedeaza?

Ok..

Aici e mare dovada de..."ete si...asta e..se intampla".

"Asta este si asta se intampla"...as adauga si "Merge si asa" sunt devizele din ziua de azi. Suntem nemultumiti de ceea ce se petrece cu noi si printre noi, vorbim pe la colturi, prin ziare si cafenele, dar "asta este". De aceea nu se schimba nimic niciodata, pentru ca acest "asta este" a devenit o filosofie de viata, ne resemnam si ne multumim cu ce avem.

Va admir profund pe voi, cei cu "asta este", pentru calmul si detasarea cu care priviti voi viata si reflectati (sau nu?) asupra ei. Aspir sa ajung la conditia voastra. O viata intreaga m-am zbatut sa schimb mentalitati si situatii, o clipa nu am stat locului sa accept ce mi se da. E drept, poate am ceva riduri in plus pentru varsta mea, cativa ani in minus de trait, sufletul mai inasprit si tristetea omului care stie. Dar macar sunt singura care decide ce se intampla cu viata mea...

"Nu stiu altii cum sunt, dar eu, cand aud "asta este"...parca si acum imi salta inima de bucurie?" (citat din Creanga modificat genetic) Nope, ma imbolnavesc...sorry dar "asta sunt eu" (alta perla preferata care demonstreaza ca sunt oameni care nu vor sa treaca pe o treapta superioara de evolutie si le place sa ramana australopiteci)

Offtopic: Ai zis-o bine, probabil e vorba despre Planeta Politicianului Roman. Care zice "asta e" si se deverseaza in limuzina...eventual demareaza in tromba printr-o balta din care ne umple de noroi, sa ne arate unde e locul Romaniei in Europa-tot acolo... Cand o sa ne trezim?

Mai e cineva Ontopic? :)

Malkia a scris:

"Asta este si asta se intampla"...as adauga si "Merge si asa" sunt devizele din ziua de azi. Suntem nemultumiti de ceea ce se petrece cu noi si printre noi, vorbim pe la colturi, prin ziare si cafenele, dar "asta este". De aceea nu se schimba nimic niciodata, pentru ca acest "asta este" a devenit o filosofie de viata, ne resemnam si ne multumim cu ce avem.

Va admir profund pe voi, cei cu "asta este", pentru calmul si detasarea cu care priviti voi viata si reflectati (sau nu?) asupra ei. Aspir sa ajung la conditia voastra. O viata intreaga m-am zbatut sa schimb mentalitati si situatii, o clipa nu am stat locului sa accept ce mi se da. E drept, poate am ceva riduri in plus pentru varsta mea, cativa ani in minus de trait, sufletul mai inasprit si tristetea omului care stie. Dar macar sunt singura care decide ce se intampla cu viata mea...

Eu unul cred ca nu ai inteles pe deplin sensul cuvantului "asta este "..nu inseamna ca ignori cu desavarsire ce a ce ti sa intamplat, ci ca mergi mai departe fara a face o depresie (sau depresiune , vb lu' Spranceana " )si realizezi unde ai gresit, inveti, nu mai repeti si mergi mai departe .

Fata de cei care fac o adevarata tragedie, chiar si dupa ce constientizeaza unde au gresit, se vaita, se dau cu capul de pereti si evident ca lucrurile nu mai pot fi indreptate, raman si cu capul spart si cu situatia neschimbata .

Deci ..tu ce ai prefera, depresii+ capul spart+ ridurii ..sau banalul "asta este " ? :)

P.S. Poti vorbii de filozofie de viata in cazul celor care nu invata nimic din greselile facute si le tot repeta la infinit, dar si aceia aleg acest stil de viata pentru ca in strafundurile fiintei lor, au un dram de masochism, de mici perversi ce a ce ii face sa le placa un astfel de stil de viata .

GigJoe a scris:

Urate sfaturi stiti si voi sa dati !!!

Dute in Constanta si explicai in ochi exact cum ai zis si aici.

El vrea acum diversitate dar o sa ii treaca.

Propunei sa va mutati impreuna.

Nu l-ai pierdut inca.

Sambata l-am vazut din intamplare intr-o pizzerie in Constanta si pt prima oara dupa fff mult timp am simtit "fluturasi in burta". Mi se inmuiasera picioarele, noroc ca stateam jos. L-am intrebat pe el ce a simtit cand m-a vazut si a zis "NIMIC". Atunci eu ranita si mai mult i-am spus ca il iubesc si ca as vrea sa ne impacam. El a inceput sa abereze, ca mai bine sa treaca o perioada, bla, bla (ca sa aiba el timp sa se distreze cu altele). Atunci eu i-am spus ca nu sunt dispusa sa astept sa testeze el piata si daca vrea sa ne impacam acum bine, daca nu eu nu ma voi mai impaca cu el niciodata. Si l-am pus sa aleaga: acum ori niciodata. El a ales NICIODATA. A fost ultima incercare a mea. Eu in Cta nu ma intorc, am aici un job minunat si nu renunt la ceea ce am construit aici ca sa ma duc in Cta sa ma uit la el cum se distreaza cu altele. E evident ca nu mai vrea.

PS: multumesc tuturor pt sfaturi! Chiar ma ajuta! Daca mai aveti, ziceti!

Malkia a scris:

Exact ce vorbeam... Nu numai ca poti sa te vindeci singura, dar cred ca relatia-pansament de fapt are un rol nociv. Pentru ca daca incepi sa amesteci niste sentimente cu altele, fara sa fi lamurit nimic in prealabil, iese...ciorba! :) Si cam atat. Doar ca de data asta esti responsabil si de sentimentele persoanei care "apare" la momentul nepotrivit, stiind sau nu ca tu ai iesit dintr-o relatie care te-a bushit cu capu' de pragu' de sus pana ai facut cucuie vinete!

Eu cel putin asa cred, si nu mi se pare cinstit, cum am mai zis, nici fata de El cel Nou, care saracul nu are nici o vina, nici fata de mine ca incerc sa ma mint singura.

Asa ca prefer sa ma retrag in vizuina si sa hibernez oleaca pana vine alta primavara si pot incepe sa cladesc ceva nou pe un vid. Pentru ca numai intr-un suflet gol poti construi o noua iubire.

Sunt de acord cu ceea ce zici tu. Problema mea nu e ca as face o mare ciorba sau ca as rani pe cineva, problema mea e ca nu ma pot gandi la altcineva. Il vad numai pe el si il vreau numai pe el. Am momente in care ma gandesc intentionat la el, parca imi place sa ma fac sa sufar. Ca sa nu mai zic ca nu vreau sa-l uit.

Sincer, eu sunt o persoana destul de hotarata, chiar nu sunt genul care sa ma las calcata in picioare. Dar de data asta mi-a pus capac. Nu ma mai recunosc nici eu.

mamutzica a scris:

parca imi place sa ma fac sa sufar. Ca sa nu mai zic ca nu vreau sa-l uit.

Sincer, eu sunt o persoana destul de hotarata, chiar nu sunt genul care sa ma las calcata in picioare. Dar de data asta mi-a pus capac. Nu ma mai recunosc nici eu.

e bine ca recunosti e un pas inainte, asta probabil a fost si scopul esecului

de data asta ti-aI pus capac si ai mai trecut un prag

pe viitor sa nu te mai atasezi de o persoana ... iubeste liber