Viata

Despre cea mai buna amintire pe care o sa o am vreodata.

Sunt de acord cu voi, ca viata este un domeniu mult mai complex decat am putea explica in cuvinte.

V-ati pus vreodata in situatia altcuiva? in ceea ce priveste modul lui de viata, stilul, greutatile, bucuriile, satisfactiile, esecurile; cum ar fi daca ati fi voi in locul acelei persoane?

[detaliati putin ]

bladecris a scris:

Sunt de acord cu voi, ca viata este un domeniu mult mai complex decat am putea explica in cuvinte.

V-ati pus vreodata in situatia altcuiva? in ceea ce priveste modul lui de viata, stilul, greutatile, bucuriile, satisfactiile, esecurile; cum ar fi daca ati fi voi in locul acelei persoane?

[detaliati putin ]

Hei, hei!

Pentru a "lua locul" altei persoane, iti trebuie o mare putere de detasare fata de tine.

Nu e realizabil decat in proportie mica, avand in vedere ca ai certitudinea ca nu vei suferi, ca nu te va afecta sub nici o forma, ci doar iti poate produce schimbari la nivelul perceptiei (in cazul in care vei fi obiectiv).

Priveste la cei ce sunt atat deivnersunati pe etnia rroma.

Nu si-au pus nici macar o singura data problema "cum ar fi fost sa ma nasc intr-o familie de rromi?"

"cum ar fi evoluat viata mea"? etc.

delia delia a scris:

Hei, hei!

Pentru a "lua locul" altei persoane, iti trebuie o mare putere de detasare fata de tine.

Nu e realizabil decat in proportie mica, avand in vedere ca ai certitudinea ca nu vei suferi, ca nu te va afecta sub nici o forma, ci doar iti poate produce schimbari la nivelul perceptiei (in cazul in care vei fi obiectiv).

Priveste la cei ce sunt atat deivnersunati pe etnia rroma.

Nu si-au pus nici macar o singura data problema "cum ar fi fost sa ma nasc intr-o familie de rromi?"

"cum ar fi evoluat viata mea"? etc.

dar ca sa fiu ontopic referitor la "viata" as pleca descrierea ei de la gandul sinuciderii!....si de aici as dezvolta cartea!

e ca un tren, poate sa fie un orient expres, un personal sau un tren de marfa, nu sti in care sa urci, tot astepti un altul mai bun, poti ramane pe peron toata viata, poti sa te urci de prima data in orient expresul care merge in orasul luminilor, de ce depinde? de noroc? de noi? de altcineva?

Viata e o tabla, iar inima noastra are creta in mana... Dar nu e ea cea care stie ce sa scrie, ci noi ii spunem ce. Inima+mintea vin cu ideile, iar noi, prin prisma experientelor anterioare si a dorintelor, alegem ce sa desenem...

Uneori doar schitam imagini, lasandu-ne parca in voia sortii, alteori le conturam atat de tare, incat greu le putem sterge chiar si cu buretele :inlove:

se duc iar zilele....

ma-o a scris:

e ca un tren, poate sa fie un orient expres, un personal sau un tren de marfa, nu sti in care sa urci, tot astepti un altul mai bun, poti ramane pe peron toata viata, poti sa te urci de prima data in orient expresul care merge in orasul luminilor, de ce depinde? de noroc? de noi? de altcineva?

in cazul pildei date de tine depinde de biletul pe care ti lai cumparat de banii pe care i-ai mai avut sa cumperi bilet iar in cazul nostru banii sint fapte bune intelepciune poate ca ai cheltuit toti banii prin desfriu si necugetare iar pentru faptele tale nu este nimeni raspuzator in afara de tine

Daca ar fi sa scriu despre viata as scrie despre suferinta si despre felul in care trebuie sa o depasesti. In fond suferinta face parte din tine, chiar si atunci cand vrei sa o invingi. In viata intalnesti numeroase obstacole care , din pacate, se inmultesc cu cat inaintezi in varsta . Cu toate aceste de multe ori nu putem simti suferinta altora , poate tocmai pentru ca si noi o avem pe a noastra. Totusi eu as scrie si despre speranta. Nu poti trai fara ea : speranta pare a fi un fel de drog.

As termina cartea cu moartea- capatul sperantei si suferintelor.

Wolfy_san a scris:

Viata e o tabla, iar inima noastra are creta in mana... Dar nu e ea cea care stie ce sa scrie, ci noi ii spunem ce. Inima+mintea vin cu ideile, iar noi, prin prisma experientelor anterioare si a dorintelor, alegem ce sa desenem...

Uneori doar schitam imagini, lasandu-ne parca in voia sortii, alteori le conturam atat de tare, incat greu le putem sterge chiar si cu buretele

Din cand in cand vine cineva si ne fura creta din mana .Ni se pot intampla lucruri care nu depind de alegerea noastra si care totusi ne marcheaza. Ne trezim cu desene pe tabla si probabil nu le putem sterge asa ca desenam langa ele( sau peste ele)

Oricum mi-a placut ff mult ideea ta.( chiar daca tie poate nu iti place a mea)

viata e reprezentata de toate lucrurile pe care nu le vrem, la vremea , la care le primim.