Profesorul perfect

inainte de a discuta despre cum arata proful perfect, hai sa creionam, daca se poate, portretul profesorului. sau cam ce asteptam de la fiinta din spatele catedrei..

.. eu unul ii cer sa fie formator; sa imi fie exemplu, fie de daruire, fie de talent, fie de eruditie, fie de gimnastica intelectuala.. intr-un cuvant, sa rupa ceva din el cand imi preda.

ii cer sa fie exigent cu mine, si asta nu dintr-un sec "asa trebuie", ci pentru ca ma trateaza ca egalul lui intelectual si crede sincer ca pot patrunde unde si el a patruns. in acelasi timp, vreau sa retina ca sunt inca un simplu invatacel, si sa nu se supere prea tare cand gresesc. sa reuseasca sa impuna prin persoana lui, sa emane ceva special cand trece pe langa tine, sa te simti usurat cand ii vezi mutra cunoscuta pe coridoare, stiind ca exista inca si ca va mai rasfrange lumina lui si asupra altora.. vorba lui master_mind, "o lumanare nu se stinge daca aprinde o alta lumanare".

nu am intalnit inca profesorul 'perfect'. sunt si ei oameni, inainte de a fi profesori. ma pot mandri ca am avut parte de increderea dirigintei mele, dupa ce i-am inselat asteptarile de n ori; are ochiul clarvazator, si trece prin oameni; desigur, dupa ce m-am bucurat de increderea dansei, i-am inselat-o din nou. meciul continua. proful de mate incearca sa ne arate frumusetea matematicii; insa are parte de o clasa de afoni, si cedeaza omului din spatele profesorului repede.. profa de romana e un fenomen de eruditie, presupun ca reusit sa digere o groaza de surse culturale.. insa se simte in comportarea ei o doza buna de aristocratie intelectuala, mai ales cand zburda pe plaiuri care noua ne sunt evident inaccesibile mai ar fi proful de religie, care mereu pune intrebari, vine cu provocari, iscodeste in noi ce credem despre problemele lumii raportate la religie... insa, desi vrea ca discursul sa ii fie liber, cade repede in predica. si e boring. poate unul-doi vedem dincolo, vedem ce vrea el sa transmita; insa e prea putin.

....si poate de asta voiam intr-un timp sa devin profesor. lumea duce lipsa de dascali buni. de modele.

Evident ca nu exista profesorul perfect! numai ca atunci cand am propus acest subiect ma gandeam la preferintele elevilor, cum ar vrea ei sa fie profesorul ca sa se duca cu placere la orele lui!

Bine spus, daemon, e nevoie de daruire si intr-adevar rari sunt dascalii cu adevarat buni!

P.S. dar de proful sau profa de istorie ce ne poti spune?

daemon a scris:

.. eu unul ii cer sa fie formator; sa imi fie exemplu, fie de daruire, fie de talent, fie de eruditie, fie de gimnastica intelectuala.. intr-un cuvant, sa rupa ceva din el cand imi preda.

nu am intalnit inca profesorul 'perfect'.

eu da.

in anul III. si a fost unul dintre putinii Oameni pe care i-am intalnit in facultate.

Shur a scris:

eu da.

in anul III. si a fost unul dintre putinii Oameni pe care i-am intalnit in facultate.

Perfect din punctul tau de vedere! apropo cum este sau cum era? ce calitati avea?

Profesorul model este cel care reuseste sa-si tina elevii si studentii atenti iar acestia sa plece de la el cu ceva in cap. Este profesorul care poate face orice materie, oricit de grea, sa fie interesanta. Pot da si nume Tudorel Butoi (Psihologie judiciara), V. Iftenie (Medicina legala), G. Diaconescu(Drept penal), oameni care iubesc materiile ce le predau si care ii fac si pe studenti sa le inteleaga si sa le placa. Daca aveti ocazia sa vizitati cursurile Fac de drept din Univ Spiru Haret nu ezitati sa-i vedeti, o sa aveti ce povesti nepotilor.

avolina a scris:

Perfect din punctul tau de vedere! :flowers: apropo cum este sau cum era? ce calitati avea?

evident :flowers:

ne-a predat psihologie sociala. noi eram la sociologie, el fiind de la alta catedra era cam faultat la orar... aveam cu el ceva de genul luni seara 16-20... si totusi, desi nu tinea cont de prezenta, avea - nu stiu daca cea mai, dar cu siguranta - una dintre cele mai ridicate rate de prezenta.

intotdeauna am zis ca daca s-ar fi facut preot, probabil ca ar fi reusit sa ma faca sa cred. facea ceea ce facea pentru ca ii placea, pentru ca credea in ce spune si acest lucru era evident. nu ne dicta niciodata. ne spunea ce sa citim din carte inainte, sau mai ades, ne aducea cursul tiparit pentru ora urmatoare. in decursul saptamanii noi il multiplicam, multi chiar il si citeam, iar apoi la ora ne 'povestea', ne exemplifica, discuta cu noi, ne explica ce era mai greu de inteles, etc.

nu avea nici o problema in a ne indica oricand o sursa bibliografica daca ne interesa ceva, isi putea plia materia pe intrebarile noastre, sau exemplifica cu ce se auzea pe la stiri. era un om cu care puteai discuta fara a transforma catedra in bariera. (unui alt profesor ii placea sa ne spuna mereu ca "exista un motiv pentru care eu sunt aici la catedra si voi acolo in sala, si pentru care catedra asta e mai mare si e asezata altfel"... adica noi eram mici si prosti si el era mare si destept)

nu a ridicat niciodata vocea, nu ne-a spus in nici un fel, nu a recurs nici la "mita" (de genul faceti liniste si va dau drumul cu juma' de ora mai repede) nici la amenintari (vedeti voi la examen), si totusi era liniste in sala. tin minte ca intr-o seara eram foarte obosita. nu ma puteam concentra de nici o culoare. incercam si eu si colega sa nu deranjam orele, dar... ne comportam ca oamenii obositi. ne scriam pe foaie, ca sa nu vorbim, dar mai pufaiam... nu foarte deranjant, dar in fine. in pauza ne-am dus la el, ne-am cerut scuze si am zis ca nu mai venim si la seminar, pentru ca nu are rost - oricum nu ne concentram si mai deranjam si pe altii. omul a inteles.

la examen, privind ceea ce cerea de la noi si sistemul de notare, era unul dintre cei mai exigenti profesori. nu am auzit pe nimeni plangandu-se de note. dupa ce ne dadea subiectele, spunea ca daca nu ne simtim pregatiti, avem 15 minute in care sa iesim din sala, ne va trece absenti ca sa nu figuram cu restante. mai ales la primul examen, au iesit destul de multi. se vedea pe fata lui ca ii pare rau, si culmea, pe fetele studentilor ca... efectiv se jenau. nu era ciuda, sau suparare sau mai stiu eu ce, ci jena.

si... cam atat pe azi cu amintirile din copilarie :flowers:

profesorul perfect..a-ti vazut filmul:"Profesorului nostru cu dragoste"(To sir with love) sau filmul "Minti periculoase?" , " Povestea lui Ron Clark"..in aceste filme este conturat profesorul perfect;filmul "povestea lui Ron Clark"este inspirat din viata,personajul Ron Clark existand cu adevarat si care isi continua meseria de profesor si azi!

Cred ca profesorul aproape perfect e cel care stie sa-si atraga elevii/studentii la ore. Banuiesc ca depinde si de materie, in a aduce exemple pe la ore, mai din zilele noastre, dar un zambet cred ca e usor de oferit.

Daca tot ati venit cu exemple vin si eu cu unul: Carol Capita, preda la Facultatea de Istorie, Universitatea din Bucuresti faceam cu el atat cursul cat si seminarul de preistorie, eu una nu intelegeam mare lucru, mai ales ca eram in primul an de facultate, o boboaca speriata de toate si multi colegi au fost in situatia mea, desi habar n-aveam de ceea ce ne vorbea el, totusi ne placea la seminariile si cursurile lui, stia sa ne atraga atentia, era un adevarat profesor, nu stiu sa ma exprim, dar pana si prin gesturi avea acel ceva care te face sa-l respecti, sa-ti fie rusine sa chiulesti de la el sau sa te duci nepregatit. Era un om foarte destept, dar nu facea pe desteptul ca altii, de la el am invatat acest aspect, daca nu stia ceva foarte bine ne spunea, sa-l lasam pana data viitoare sa se documenteze! dar pana la urma asta e menirea profesorului sa ne invete! cred c-am invatat cate ceva de la profesorii ce-au trecut prin viata mea

Shur a scris:

evident ...

Uau, super l-ai descris. Asta da, profesor. Intotdeauna am admirat profii care stiu sa se faca iubiti si respectati in acelasi timp.