Puterea Gandului

potemkin a scris:

Am ajus insa si la o concluzie : Dumnezeu exista pentru ca prea multi oameni se gandesc la acest lucru si au nevoie de El.

Buna concluzia!

potemkin a scris:

Sunt adepta unei gandiri pozitive, creatoare, dar in acelasi timp am mare nevoie de existenta lui Dumnezeu.

Daca ai nevoie de existenta lui Dumnezeu, gresesti. Orice lucru care exista, are un inceput si un sfarsit, ori implicit daca tu existi datorita Lui, intr-un viitor incert totul va disparea.

Eu nu cred in existenta nevoita a lui Dumnezeu, ci cred in eternitatea "totului".

cautati sa vedeti filmul " Sphere " - sfera. Aparent un sf bunicel dar totusi ...

ironic a scris:

Buna concluzia!

Daca ai nevoie de existenta lui Dumnezeu, gresesti. Orice lucru care exista, are un inceput si un sfarsit, ori implicit daca tu existi datorita Lui, intr-un viitor incert totul va disparea.

Eu nu cred in existenta nevoita a lui Dumnezeu, ci cred in eternitatea "totului".

Stii, mi-e chiar teama sa gandesc asa ( si ma gandesc de multe ori la aceste lucruri). Poate tocmai de asta am atat de mare nevoie de Dumnezeu, Marele Anonim sau orice alt nume care i se atribuie. Este ca o siguranta ca va exista si un maine.

no...

Daca aceasta imagine se refera la a descompune in unu si zero totul, este ciudat , dar am impresia de multe ori ca si noi suntem niste coduri de genul acesta, asezate intr-o matrice. Prin unul eu inteleg acel "cel dintai si singur" din scrisoarea lui Eminescu, iar prin zero, "haosul" din care "cel dintai si singur" face muma, iara el devine Tatal.

nu, e vorba de receptia/perceptia informatiilor: prin minte sau prin inima

prin minte e bidimensionala, prin inima e multi dimensionala :D

Am "gandit" intotdeauna cu inima, astfel incat nici nu mi-am dat seama cand am inceput sa-mi folosesc si mintea. Din acel moment mi-a fost mai greu sa inteleg multe din lucrurile care pana atunci mi se pareau extrem de firesti. Cred ca am pierdut ceva la faza aceasta.

da, si eu am patit la fel...asta e, trebe trecut de la gandirea adulta (cu mintea) la gandirea de copil (adica cu inima)

greu, dar trebe

Un gand pozitiv ne influentiaza viata in bine, daca suntem destul de motivati sa punem si in aplicare ceea ce am gandit. Am avut un prieten care e o persoana foarte buna si are de cele mai multe ori ganduri foarte frumoase legate de viata lui sau a celor din jur, dar din pacate gandeste, spune ce ar vrea sa faca, dar nu pune in aplicare niciodata... sau daca incepe, renunta inainte de a ajunge la jumatatea drumului...

Gandurile ne influentiaza si starea de spirit... cel putin mie. Daca gandesc pozitiv, e totul ok, daca gandesc negativ cad in extrema... noroc ca de multe ori devin constienta de gandurile negative si atunci ma intreb:" de ce gandesc asa?" Si imi schimb gandurile.

Gandirea adulta ( cu mintea) cum spunea cineva mai sus e foarte buna dar sunt si cazuri cand mai trebuie sa gandim si cu inima!

mica_curioasa a scris:

e adevarat ca gandurile negative atrag energii negative, dar nici atunci cand o tinem una si buna "eu pot aia, eu pot ailalta", nu e de bine. de undeva vine o palma dupa cap sa te trezeasca din atotputernicie.

Corect ...

Cu toate ca atunci cand speri, te gandesti si stii sigur ca vrei ceva se intampla 8) am patit asa :D

Am patit si cu palma dupa cap :), adica mi-am dorit ceva ce poate nu meritam, sau poate nu am fost destul de clar in a dori ... si nu am primit :P