O lume minunata !

natura ne arata ce sa iubim in viata.

...numai copii

natura e frumoasa daca o respecti, nu numai s-o privesti...

Da..mi-ai trezit amintiri..s fie acelasi Toma Caragiu..ca o zice frumos!

Manivela scartaie scartaie scartaie si portile se deschid: Lichidul cel mai scump vietii curge clar si limpede, din ce in ce mai abundent...

Si ce daca e greu?..nu e imposibil.

Si ce daca e imposibil?...face parte totusi din imposibilul -posibil

Si asa viata e plina de suprize si de rastunari de situatie ..dar nu-ti ia dreptul de a alege..

Atunci de ce sa nu riscam totul pentru ceea ce ne da macar sansa la reala fericire..si pentru nimic mai putin?

o lume minunata care are coordonatele in visele mele... natura, oamenii, activitatile noastre, etc.

Si ingerul s-a apropiat de copila cu un suras atat de pur, incat toata lumina universului se concentra in privirea lui..

-Nu mai plange Angelico..nu mai plange ca se intuneca norii si se aspreste vantul..nu mai necaji ochii acestia ai tai ca stelele isi schimba culoarea si pamantul se pravaleste in mare. Nu mai plange copilo, fie-ti mila de padurea care leagan iti e si iti absoarbe toata amaraciunea.

Copila isi strangea puternic genunchii la piept si camasuta cu flori rozosine tremura la freamatul vietii din ea..plangea ca si cum cerul si-ar fi uitat ploaia in pieptul ei..fara sa o intrebe de ii e dor de soare sau nu.

-Ingerasule iubit, ba plang..macar atat sa fac si eu ..sa plang.

Ingerul se apleca catre copila, pleca capul intr-o parte, o ii cauta umbrele privirii si soptii:

-De ce plangi Angelico?

-Pentru ca sunt singura, ingerasule.

Dar eu am fost trimis aici sa te ajut sa iti infrangi teama de a merge mai departe..nu ma asteptam sa iti fie frica de singuratate.

-Nu imi e frica de singuratate, ingerasule. Tocmai asta e..daca mi-ar fi frica de singuratate, ar insemna ca inca mai am speranta ca odata nu am sa mai fiu singura.

-Dar Angelico, nimeni nu poat eplange vesnic..speranta va reveni intr-o zi.

- Pentru ce ingerasule?..sa ma amageasca iar?

- Angelico..speranta aduce riscul amagirii doar daca pastrezi teama de esec in suflet.

- Teama de esec? Ce inseamna asta?

-Teama ca vei pierde speranta inainte de a o recastiga

- Ingerasule, joci cuvintele intre 2 cercuri de foc.

- Fara foc iarna ai ingheta, copilo.

- Da ..si fara gheata uneori m-as topi.

-Dar lacrimile topesc gheata..

- Si tot lacrimile sting focul.

-Angelico, de ce renegi dorinta?

-Nu o reneg, doar o aman..

-Deci stii ca maine te vei opri din plans?

-Nu stiu, ingerasule..nu stiu decat ca voi seca toata apa din mine si va ramane cremene in urma ei.

-Copilo..te vei pustii asa..

-Asta si vreau, ingerasule.

-Si cu mine cum ramane?

-Adica cum?

- Adica, eu ce rost mai am, daca tu seci?

-Nu inteleg..

-Fiecare om cand se naste, naste un inger.

-Cum sa nasca un inger? Eu nu te-am nascut pe tine.

-Nu, nu tu m-ai nascut..ci lacrimile tale.

- Ingerii se nasc din durere?

-Nu! Ingerii se nasc prin chemare.

- Cum asa??..eu nu te-am chemat.

- Angelico, tu spui ca daca plangi, renunti la speranta..eu simt ca plangi pentru ca nu mai ai putere sa lupti..si astepti o minune.

-Povesti!..spuse copila intr-o doara.

-Povesti adevarate ..zambi ingerul.

-Dar eu nu cred in minuni!!

-Atunci de ce ma vezi si de ce vorbesti cu mine? Nu ti-am spus ca eu ma nasc din chemare?

-Ce vrei de la mine de fapt?

-Sa ma recunosti!

-Sa te recunosc ca pe ce?

-Ca pe ingerul tau pazitor, copilo.

-Nu exista asa ceva..

-Si por se move..

-Ingerule, te rog, pleca si ma lasa in amaraciunea mea.

-Plec doar dupa ce plang cu tine.

-De ce sa faci asta?

-Pentru ca acesta e motivul chemarii?

-Poftim?

-Ai cerut un suflet care sa planga si sa rada cu tine, nu?

-Tu nu esti suflet?

-Dar tu de unde stii asta?

-Pai..Dumnezeule..nu stiu...

Tacere.

-Si daca adorm in bratele tale acum ingerasule, maine ma voi trezi si mai singura.

-Nu ,copilo..maine nu vei mai fi singura.

-Stii tu asta?

-Da.

-Nu pot sa te cred.

-Nici nu trebuie..

-Doamne, ce ingeras evaziv mi-ai dat!

-Copila se trezi in intuneric, aprinse veioza de pe noptiera, se apropie de oglinda si se regasi iar..singura.

In gand, ii reprosa ingerului : 'M-ai mintit!'

Ingerul ii raspunse : 'Nu ai visat copilo'

'Ba da, si se pare ca inca visez'

'Deci ai recastigat speranta..'

'Poftim?!'

'visezi..nu ai visa daca nu ai spera'

'si ce s ama fac eu cu visul acum?'

'sa lupti sa devina realitate'

'am obosit sa lupt, ingerule'

'daca inca mai poti visa, draga mea, nu ai obosit inca'

Pauza.

'Ingerule..tu esti VISUL meu..asa-i?'

'Da, asa e Angelico'

'Eu te-am creat prin chemare'

'Da, tu m-ai nascut'

'Si atunci..lacrimile..de ce sunt atat de amare'

'Rad de tine copilo, ca le adori, cand ele iti ofera doar pelin'

'Lacrimile ma joaca in ironie constructiva?'

'Exact.'

'Ingerule..te las, am un vis de desenat .. voi sopti multicolor printre frunzele destinului ..si ingerule..am sa le dovedesc lacrimilor ca ca asa cum ele nasc VISUL, VISUL meu va naste MINUNE!

lumea minunata este in cuvinte gandite-rostite-scrise, exprimata.