O lume minunata !

George MIHALCEA 

Sub mușcătura fiarei 

mi-e dor de-un trup albastru de femeie
ca de păduri încremenite-n vis
ori de nămeți strânși în vag curmeie
mi-e dor de fiara care m-a ucis

ci nu de tot a fost moartea aceea
și nu de tot nici anii n-au fost trași
pe roata mea care era femeia
fiara în salt spre ultimii mei pași

dar care pași mai pot să facă noaptea
să nu mai urle-a pierdere-n pustiu
de vreme ce sub mușcătura fiarei
rămân tot viu, din ce în ce mai viu

Da. Fireste ca ai rezonat cu ea.

E o poezie frumoasa :)

Iubire adevarata

Pentru ca astazi e ziua mamei, iata o declaratie de iubire pentru o mama care nu mai este in fiinta. Ioan Stanomir este profesor, scriitor si jurnalist, si-a pierdut mama si tine un jurnal in care vorbeste despre ea si comunică permanent cu ea prin intermediul lui, pentru ca iubirea adevarata nu tine cont de timp si spatiu. Postez aici nota de inceput.

https://www.lapunkt.ro/2020/03/note-pentru-un-jurnal-al-despartirii-13/

Mi-au dat lacrimile.

Si eu comunic cu tata, uneori mai rar, dar ma gandesc mereu ce ar spune, ce m-ar sfatui, ce ar face...intr-o anumita situatie.

Si cand imi e mai greu il cert cel mai tare tot pe el :)

Asa traiesc ei prin noi si nu mor cu totul. La inceput e mai greu, apoi devine cumva natural.

Într-o zi, la ușa unui bătrân înțelept a bătut o femeie. Cu ochii în lacrimi, aceasta i-a spus:

– Nu știu cum să trăiesc mai departe. Mereu am fost bună cu cei din jur, așa cum aș fi cu mine. I-am ajutat necondiționat și o făceam din tot sufletul. În schimb, am primit doar ură de la acești oameni. Am obosit. Spune-mi ce să fac?

Bătrânul înțelept a ascultat totul cu atenție, apoi i-a răspuns:

– Dezbracă-te de haine și mergi așa pe străzile orașului.

Nedumerită, femeia a ripostat…

– Sunteți nebun. De ce să fac eu așa ceva? Cei din jur se vor uita cu batjocură la mine.

Bătrânul înțelept nu a spus nimic.A luat doar o oglindă, i-a pus-o în față și i-a zis:

– Îți este rușine să ieși în stradă goală, dar de ce nu-ți este rușine când îți dezgolești sufletul în fața întregii lumi? Problema ta e că lași pe oricine să intre în sufletul tău.

Sufletul este oglinda ta, din acest motiv îți vezi reflecția în alți oameni. Sufletul lor e plin de răutate, deci asta vor vedea și în sufletul tău. Ei nu au putere să recunoască că ești mai bună.

-Atunci ce să fac? Cum pot să schimb asta?

Bătrânul i-a făcut semn femeii să-l însoțească. A dus-o până în grădina lui, unde i-a spus:

– Uite, aceasta este grădina mea. Am grijă de ea de mulți ani, dar niciodată nu am reușit să văd cum se desfac mugurii florilor. Le-am văzut deja înflorite, exact cum le vezi și tu.

Draga mea, învață de la natură.Fă și tu asemenea acestor flori, deschide-ți sufletul fără să observe cineva. Deschide-ți sufletul doar oamenilor buni. Fugi de lângă cei care-ți smulg petalele, ei sunt plini cu spini și țepi. Vor vedea doar asta în sufletul tău.

Acum că știi răspunsul la întrebare, nu ezita să fii un om bun și corect!

“Draga mea,
“Șterge praful dacă e nevoie, dar n-ar fi mai bine să pictezi, să scrii o scrisoare, să coci o prăjitură, să plantezi ceva?
Cântărește bine între a vrea și a avea nevoie.
Șterge praful dacă e nevoie, dar vezi că timpul este limitat.
Sunt râuri în care poți înota, munți pe care te poți cățăra, muzică de ascultat și cărți de citit. 
Ai prieteni de iubit și viață de trăit.
Șterge praful dacă e nevoie, dar afară e o lume întreagă. 
Soarele pe față și vântul prin părul tău.
Fulgii de zăpadă și stropii de ploaie. 
Ține minte că ziua de azi nu se va întoarce niciodată!
Șterge praful dacă trebuie, dar să știi că bâtrânețea vine și nu e cea mai prietenoasă. 
Va veni și timpul când va trebui să pleci și vei lăsa praf în urma ta. 
Adu-ți aminte că o casă devine un cămin atunci când poți să scrii în praful de pe mobilă ‘Te iubesc’. "

Stefana Bosoanca

"Ciuma se ducea in drum spre Damasc, când  întâlni, în deșert  caravana unui mare conducător.
- Unde te grăbești  așa? Întrebă conducătorul  caravanei.
- La Damasc, am intenția să  iau 1000 de vieți.
La intoarcerea dinspre Damasc, ciuma se întâlni  din nou cu caravana.
Conducătorul  caravanei spuse:

- Ai luat 50.000 de vietiși nu 1000, așa cum ai spus!
- Nu, raspunse ciuma, Am luat numai 1000. 
Frica a luat restul..."
Anthony de Mello. 

Cea mai grea provocare a acestor vremuri îmi pare că nu se adresează imunității, ci minții noastre. Lumea este stăpânită de frică si confuzie. Ne purtăm ca și cum am fi un pericol unii pentru alții. Frica ne distruge mintea și... imunitatea. 

Să fiți sănătoși! Și normali.

https://m.facebook.com/groups/1491463104346217?view=permalink&id=1493188047507056

Sunt de acord cu tine, draga mea.

Mai ales in timp de restriste e important sa avem grija de constiinta noastra si de umanitatea noastra. 

Grupul de voluntari din Cluj are deja sloganul: ,,Coronavirus trece, oamenii raman.''

Stu, am nevoie de ajutorul tau, e vorba de un tanar de 19 de ani din orasul tau, se afla in coma de mai mult timp si are nevoie de sange. Poate tu  si cunoscutii tai il puteti ajuta. Macar distribuind pe facebook. Mulțumesc!

https://m.facebook.com/story.php?story_fbid=10158297063332235&id=162905382234