Salut!
Am o problema care ma macina toata si nu stiu cum sa actionez, ce sa fac, nu pot gindi la rece acum de aceea va cer voua un sfat, un sfat pritenesc...
M-am intilnit cu un baiat timp de 1 an si 3 luni... un an intreg nu a fost nici o cearta si nu stiu de ce deja 3 luni practic in fiecare zi ne certam... Duminica aceasta el a pus punctul dintr-o prostie.... crede ca l-am inselat cind in realitate nu a fost asa...
Am fost pe o ora la un prieten acasa pe care-l stiu de cind eram mica, de vreo 8 ani, si am baut un pahar de vin pentru alt prietne care a plecat ieri pentru totdeauna in Dublin. Eram doi baieti si doua fete,a fost cu minesi prietena mea, nu era ceva planificat,s-a primit spontan... dupa acea ora trebuia sa ma duc la fostul meu acasa dar s-a primit asa ca el m-a sunat si m-a intrebat unde sunt ca el e linga blocul meu a venit sa ma ia...eu i-am explicat ca sunt la un prieten, si sa vina sa ma ia de acolo, 2 minute cu masin de mers. El stia forte bine deoarece m-a mai luat odata asa ca nu inteleg de ce a reactionat astfel.
S-a enervat foarte tare de faptul ca am fost la un baiat acasa, nu intelegea ca de fapt acel baiat e prietenul meu din copilarie si ca nu eram singura, ma rog eram 4, dar aceasta nu inseamna ca l-am inselat.
El a strigat a pus punctul la relatie motivind decizia lui prin aceea ca nu va mai putea rabda inca o situatie de acest gen.
A doua zi eu l-am sunat si el mai mult de o ora mi-a spus ca sunt usuratica, cind de fapt nu l-am inselat niciodata si nici prn gind nu mi-a trecut asa ceva, pur si simplu aparentele au fost impotriva mea.
Mia- spus ca ma iubeste foarte tare dar nu vrea sa fie cu mine deaorece e ranit.
In urmatoarea zi a venit la mine la universitate, eu l-am rugat drept ca nu direct ci prin prietenul lui, si am discutat inca odata. I-am explicat ca nu am nici o vina si ca nu am gresit cu nimic, si ca il iubesc foarte tare, si nu pot trai fara el, ma chinuie in zadar, sunt nevinovata dar se comporta ca si cum as fi. El a spus ca ii trebuie timp ca sa poata scapa de rautatea ca ii acopera acum dragoste fata de mine. A plins, chiar daca se tinea din rasputeri... Mi-a spus ca n a mai iubit niciodata pe nimeni asa cum pe mine si ca vrea o pauza timp de o luna! Eu nu am acceptat, e a spus ca doar asa, in acest timp sa-i demonstrez cit de fidela ii sunt eu. Repet, nu i-am fost infidela niciodata!!!!!!!!! Ne-am sarutat si mi-a spus ca urmatorul sarut o sa fie peste o luna cind o sa incepem relatia din nou, luind o alta foaie curata.
Urmatoarea zi, adica azi, i-am telefonat si i-am pus un ultimatum... ori iesti cu mine, ori nu!!! Pauza eu nu accept, deoarece e prea mult si ma distrug singura pe mine cu acest gind ca el e fara mine, si poate sa ma insele, sau sa-i placa mai mult prietneia noastra decit o relatie mai apropiata, deoarece ne-am inteles ca in aceasta luna noi o sa fim prieteni buni.
Spuneti-mi va rog am facut bine sau nu? Cum trebuie sa ma comport miine cu el...fiindca i-am spus sa se gindeasca si miine sa-mi dea raspunsul! Va rog... din suflet... il iubesc foarte tare dar nu mai vreau sa ma umilesc si sa m ainjosesc in fata lui. M-am injosit destul ieri rugindu-l sa fie cu mine si plingind imi spunea ca nu! Am nevoie de un sfat! Mersi mult pentru timpul acordat
dar eu nu vreau sa petrec o luna fara el, fara sa ma sune, sunt sigura ca nu ma va suna, e prea mindru, orgolios, nu stiu, e un Leu mai special, atita mindrie nu am mai vazut in nimeni. El totmi-a spus ca punem punctul la relatie, dar daca eu nu-l sunam, si nu mai discutam o data nu avea sa ajunga la o pauza de o luna... dar O LUNA!!!! si mai ales ca ieri e data cind am inceput reltie 1 an si 3 luni in urma..... deci pe 11 octombrie o sa primesc al doilea sarut!!!! TIMPENIE 
asa cred eu nu stiu...mai astept pareri, va rog!