GigJoe a scris:Si daca acel cineva are 12 ani?
Cand se face mare o sa inteleaga si el cam cum sta treaba. Pana atunci muta programul pe Cartoon Network.
Poti renunta la cineva din iubire?
Început de nightwish_9, Mie 12 sep 2007 · 144 răspunsuri · 29.744 vizualizări
monique_9 a scris:Am fost impreuna 8 luni,dupa care m-a parasit reprosandu-mi ca el ma iubea de la inceputul relatiei,si ca eu pe vremea aceea mai tineam la fostul iubit si ca pe el l-am facut sa se simta un nimic.Pe parcurs am ajuns sa-l iubesc foarte mult,l-am acceptat asa cum e,desi la inceput i-am cerut sa renunte la anumite vicii(tigari,bautura).El mi-a spus ca l-am schimbat,ca a ajuns sa nu ma mai iubeasca pentru ca avusesem prea multe asteptari de la el.In cealalta clipa spune ca ma iubeste enorm,doar ca stie ca nu ma merita,ca eu merit ceva mult mai bun.Trebuie sa mentionez ca el are un complex de inferioritate,si,de asemenea,nu e sigur pe sine.Am incercat sa-l asigur de nenumarate ori ca il vreau asa cum e,nu ii cer nimic,il iubesc cu tot cu defectele si calitatile lui,pentru ca e un om minunat,un om special.El spune ca ar vrea sa-mi ofere totul,si nu e capabil sa imi ofere nimic din punct de vedere material,si nu se simte barbat langa mine.L-am asigurat ca imi oferea deja totul,fiind langa mine,si cat de norocoasa ma simt ca destinul mi l-a scos in cale,dar orgoliul lui de barbat cred ca e prea mare.Stiu si simt ca m-a iubit enorm la inceput,dupa care s-a schimbat.Ma simt vinovata ca poate nu am stiut sa-l inteleg,sa-i acord suficienta atentie de la inceput,iar cand am facut-o,a fost prea tarziu.Se poate sa se fi stins iubirea lui pentru mine din aceste motive?Nu mai stiu ce-i in mintea si inima lui,nu mai stiu ce sa cred.O data zice ca i-am omorat iubirea,iar apoi ca sunt sufletul lui,dar stie ca nu ma poate face fericita.Pe zi ce trece ma simt tot mai vinovata ca nu am stiut sa pastrez o astfel de iubire,desi am luptat cat mi-a stat in putere,dar m-a alungat din viata lui,crezand ca face ceea ce trebuie,si lasand in urma un suflet sfasiat de dor si amaraciune...
TE CONTRAZICI!
Editat Joi 13 sep 2007 17:07
monique_9 a scris:Am fost impreuna 8 luni,dupa care m-a parasit reprosandu-mi ca el ma iubea de la inceputul relatiei,si ca eu pe vremea aceea mai tineam la fostul iubit si ca pe el l-am facut sa se simta un nimic.Pe parcurs am ajuns sa-l iubesc foarte mult,l-am acceptat asa cum e,desi la inceput i-am cerut sa renunte la anumite vicii(tigari,bautura).El mi-a spus ca l-am schimbat,ca a ajuns sa nu ma mai iubeasca pentru ca avusesem prea multe asteptari de la el.In cealalta clipa spune ca ma iubeste enorm,doar ca stie ca nu ma merita,ca eu merit ceva mult mai bun.Trebuie sa mentionez ca el are un complex de inferioritate,si,de asemenea,nu e sigur pe sine.Am incercat sa-l asigur de nenumarate ori ca il vreau asa cum e,nu ii cer nimic,il iubesc cu tot cu defectele si calitatile lui,pentru ca e un om minunat,un om special.El spune ca ar vrea sa-mi ofere totul,si nu e capabil sa imi ofere nimic din punct de vedere material,si nu se simte barbat langa mine.L-am asigurat ca imi oferea deja totul,fiind langa mine,si cat de norocoasa ma simt ca destinul mi l-a scos in cale,dar orgoliul lui de barbat cred ca e prea mare.Stiu si simt ca m-a iubit enorm la inceput,dupa care s-a schimbat.Ma simt vinovata ca poate nu am stiut sa-l inteleg,sa-i acord suficienta atentie de la inceput,iar cand am facut-o,a fost prea tarziu.Se poate sa se fi stins iubirea lui pentru mine din aceste motive?Nu mai stiu ce-i in mintea si inima lui,nu mai stiu ce sa cred.O data zice ca i-am omorat iubirea,iar apoi ca sunt sufletul lui,dar stie ca nu ma poate face fericita.Pe zi ce trece ma simt tot mai vinovata ca nu am stiut sa pastrez o astfel de iubire,desi am luptat cat mi-a stat in putere,dar m-a alungat din viata lui,crezand ca face ceea ce trebuie,si lasand in urma un suflet sfasiat de dor si amaraciune...
Nu poti renunta la cineva din iubire. Este o aberatie asta.
Gandeste-te sa-ti refaci viata, intai trecand peste ceea ce a fost, iar apoi gasindu-ti pe altcineva.
Pentru iubire se lupta. Iar daca lupta nu merita... nu este iubire.
numa bine 
heidy_ a scris:Nu poti renunta la cineva din iubire. Este o aberatie asta.Gandeste-te sa-ti refaci viata, intai trecand peste ceea ce a fost, iar apoi gasindu-ti pe altcineva.
Pentru iubire se lupta. Iar daca lupta nu merita... nu este iubire.
numa bine
nu-i o aberatie
J0 a scris:TE CONTRAZICI!
[/quiote]
Intr-adevar,la inceput i-am facut observatii,cum ca nu-i fac nici un bine viciile,si a ar cam trebui sa reduca masura,dar pana la urma am renuntat.Nu vad ce-i rau in a vrea binele celui de langa tine,asta nu inseamna ca vreau sa il schimb pe el,ci doar ii vreau binele.
Nu exista asa ceva.Nu exista iubire altruista si nu poti renunta la cineva din iubire.Daca totusi o faci,inseamna ca nu l-ai iubit,a fost amagire,iluzie,indragosteala si atat.
Cand iubesti,lupti pana-n panzele albe,el nu te iubeste,desigur.Am mai intalnit "textele" lui gen:"esti prea buna pt mine" in multe siuatii sau asa-zise iubiri.
Renunta.Sau te va face timpul sa vezi realitatea si s-o faci.
parerea mea....e ca atunci cand intr-adevar iubesti, nu renunti....
doar cel care nu mai simte....acela renunta
si daca el e insurat, mai lupti sau renunti?
ma-o a scris:si daca el e insurat, mai lupti sau renunti?
eee...asta depinde de multe...
lupti pt. ce-ti doresti de la relatia respectiva.....in cazul in care vrei neaparat sa fie doar al tau
dar daca te gandesti la sotia, sau la copiii lui.....e mai greu... 
de renuntat, nu poti renunta, daca iubesti....dar, nici sa lupti pana la epuizare daca EL nu vrea(sau nu poate) sa renunte la familie.....in cazul asta, se ajunge la compromisuri.....din partea ta...si din partea lui..
sa renunti la cineva din iubire e un non-sens... dar se poate si asta.