paranormal sau escrocherie?

marianmursa a scris:

Buna "the listener"! Ti-am ramas dator cu un raspuns la intrebarea ta "... atunci de ce exista 0 ?" Sa o luam simplu: Exista o stiinta care se

numeste Matematica si care stim ce e (mai mult, sau mai putin, n-are importanta) si o stiinta ezoterica care se numeste Numerologie. Am

incercat sa explic cam ce este, dar, ori eu sunt prost, ori prost sunt eu, pt. ca n-am reusit sa ma fac inteles! Asa ca o sa-ti dau definitia care

am gasit-o in DEX, iat-o: Numerologie, s.f., stiinta a numerelor, care, apeland la complicate legi ale matematicii astrale, serveste astrologilor

pentru definirea destinului uman. (de fapt inseamna mai mult, dar n-are importanta). Ei bine, in numerilogia care o stiu si o practic eu si care

am descoperit-o singur, documentandu-ma; la cererea unei persoane, prin nume, prenume si data nasterii, poti afla calitati, defecte, felul de

a fi, ce-i place si ce nu, tendinte, drumul de urmat prin viata, samd...Si asta calculand 7 numere de la 1 la 9, +11 si 22, care nu se reduc.

Sa-ti dau un exemplu; Unul din cele 7 numere, care se numeste nr. drumului vietii, se calculeaza cel mai simplu, dupa data nasterii. Ex. o

persoana e nascuta pe 23-08-1972. Se reduce teozofic: 2+3+8+1+9+7+2= 32: 3+2=5. Acest nr. avand o frecventa specifica, se scrie

apoi un text succint, care arata niste detalii despre destinul persoanei respective, care sunt total deferite de celelalte numere, apoi corelate

cu celelalte 6 nr. (ereditar, intim, etc) da un tablou unic! Cred ca ai realizat ca orice data de nastere nu poate da 0! Si nici o combinatie de

litere. Dar sa presupunem ca ar da 0 care este egal cu nimic, cum s-ar putea interpreta? In matematica daca spui profit 0, dispare profitul,

dar e necesara pt. a iesi calculele, pt. sistemul zecimal, samd. De ex. se cunoaste din antichitate numarul, sau sectiunea de aur, care se

folosea in arte, constructii si multe altele, orice arbore, planta, creste dupa acest numar. Omul are ombilicul exact in sectiunea de aur, la fel

articulatiile mainilor si ale picioarelor (genuchii, coatele) Acest numar este singurul care adunat cu el insusi la patrat este egal cu 1. Deci

x+x la patrat = 1. Poti sa te distrezi daca iti place matematica! Acest numar da forta si armonia si are foarte multe aplicatii...

din pacate nu mi-ai raspuns la intrebare :flowers: - teoria numerologica e ok..... dar "nu implineste" decit in corelatie cu alte " teorii" ...... deci raspunsul tau e " nul" atita timp cit il iei doar pe parte " numerologica" iar acel 0 are semnificatii inainte de toate numerele ....... :cry:

multa iubire

multa iubire

Mai "the listener", raspunsul meu e "nul", pentru ca probabil si eu sunt nul, nu esti prima persoana care imi spune acest lucru... Eu

ti-am dat o ecuatie simpla, excesiv de matematica, nu numerilogica, ca sa afli un numar, daca te intereseaza. Daca vrei sa-l sti si

nu poti, ti-l spun eu. La fel si tu, daca tot insisti cu acest numar 0, spune-mi tu care sunt marile lui semnificatii, inainte de toate

numerele! Eu cred ca scopul unei discutii pe forum, este ca sa ne completam, nu sa spuna fiecare cat de destep este el si cat de

prosti sunt ceilalti...

O zi buna!

marianmursa a scris:

Mai "the listener", raspunsul meu e "nul", pentru ca probabil si eu sunt nul, nu esti prima persoana care imi spune acest lucru... Eu

ti-am dat o ecuatie simpla, excesiv de matematica, nu numerilogica, ca sa afli un numar, daca te intereseaza. Daca vrei sa-l sti si

nu poti, ti-l spun eu. La fel si tu, daca tot insisti cu acest numar 0, spune-mi tu care sunt marile lui semnificatii, inainte de toate

numerele! Eu cred ca scopul unei discutii pe forum, este ca sa ne completam, nu sa spuna fiecare cat de destep este el si cat de

prosti sunt ceilalti...

O zi buna!

"probabil ca si eu sunt nul" - nu pune in gura mea ce nu am spus.ok?.... si faptul ca "ma judeci" e doar problema ta care nu are nimic de a face cu ce am spus eu...... sa il luam pe 0- e singurul numar care adunat sau scazut cu el insusi ramine la fel..... restul au "anti numere" ...ex -5,-4,-3,-2,-1 0(poate avea -sau +dar nu schimba nici un alt numar)1 2 3 4 5...... ex 2-0=2.2+0=2...... toate numerele il au pe 0 inclus (fie ca se vede fie ca nu)....... si prin asta ii raspund bagherei care spunea ca Dumnezeu e 1.... atunci ar trebui sa existe un anti Dumnezeu (-1)...... si ambii ar da zero (ar avea forte egale)...deci nu poate fi 1......dar poate fi 0 de ce? pai e simplu...... ca are si minus si plus si tot la fel ramine si e inclus in toate numerele........ asta matematic .......

numerologia are cele 9 numere de baza 1, 2,3,4,5,6,7,8,9,..... iar numerele adaugate 11 si 22 nu mai fac parte din numerologie(ci din alta stiinta)- desi sunt "adaugate" .....

si daca luam "forma" lui O o intilnim peste tot in natura ........ aici te las sa descoperi

deci 0 e mai important decit toate numerele la un loc si desi "e exclus" el ramine" inclus" neschimbind nimic.........

multa iubire

Corect! Suna foarte bine ce spui tu.

Baghera, ti-am promis un rapuns la ultimul post pe care mi l-ai adresat.

Noi,nu alegem nimic;am fost programati...sa "alegem - ti-am raspuns la aceasta.

Pina si acea alegere,nu este a noastra...desi,o facem noi. Doar se scot castanele din foc cu mina noastra. Aici excluzi contributia noastra constienta la actiune. Tu crezi ca noi suntem marionete intr-o pieesa pe care n-am scris-o, n-am ales-o, n-am pus-o in scena. O jucam doar. Si asta pt ca nu avem incotro. Ok, daca asa stau lucrurile dece nu ne resemnam si nu ducem o viata senina? De unde conflictul cu .. ce? E si mai absurda ideea decat aceea de a fi contribuit dar prost.

Tu... si nu doar tu...sustii ca avem liber arbitru si ca viata,soarta, ne-o facem cu mina noastra. Ne-o facem cu constiinta noastra. Sau cu neconstiinta. Baghera, daca suntem scantei divine, nue normal sa fi participat la creatie, ca parte din D-zeu sau Unul sau Zero? Undeva in noi nu este inscrisa puterea si libertatea de a crea? Iar crearea nu are principiile ei, legile ei, sensurile ei? Si daca le are, pt ca NOI (Tatal, Fiul, Duhul) le-am creat nu e normal sa aiba si consecinte. Apropos, imi spunea cinve ca n-a existat dintotdeauna karma. A fost o vreme cand oamenii s enasteau, mureau si atat. Nu se inventase intoarcerea pt ca nu i se descoperise vreo utilitate atunci.

1.Ce liber arbitru are un copil care moare la virsta de 2 ani? Ce-si face cu mina lui? Suna al naibii de cinic si expeditiv dar am s-o spun: sau ce si-a facut cu mana lui, sau ce au facut parintii pt el, sau... Noi percepem suferinta si moartea lipsiti de curaj si spirit. Si o facem de mult timp. Numai auzul cuvintelor suferinta, durere sau boala sau moarte sunt suficiente pt a crea intr-o fractiune de secunda cele mai negative proiectii. Moartea unui copil, ca si a auni adult este o consecinta. nu vedem ce duce pana acolo. Ni s epare nedrept finalul. Dar moartea este adesea o conseicnta pe care preferam sao vedem drept fatalitate. Pt ca o consecinta te face responsabil.

Copii sunt hraniti de campul energetic al parintilor lor. de aceea se spune ca bolile copiilor trebuiesc cautate in atitudinile parintilor si bunicilor lor. Apoi, moartea "curata" viata, o purifica - nu ma refer aici la suferinta ci la "curentii" care transmuta energiile. Perplexitatea in fata mortii, neputinta in fata ei a prilejuit lungi momente de reflectie ce au salvat destine.

Nu-mi servi galusca:"parintii lui au pacate si..." ca nu o inghit! Fiecare sa-si plateasca pacatele. Inteleg ca vrei sa dictezi o lege dar se pare ca nu e chiar asa. Cel putin modelul Isus ne-a invatat sa ne mantuim prin iubire. Iar mantuirea ta ajuta pe altul sa se mantuie. Pt ca daca tu nu continui pacatul nici cel ce interactioneaza cu tine nu-l mai poate face in replica. Pt ca nu mai are la ce replica. Ce vina are bietu' bebel? Dar cine spune ca moartea e dintr-o vina? Pt. ca o vedem ca pe o pedeapsa, nu?

E o absurditate! Cum adica,ma superi tu si iti omor copilul ca sa "platesti" tu? Ce e divin aici? Nu... Victimele colaterale mereu ne aduc aminte cat de absurda este ura, furia, violenta, crima (ma refer in special la crima cotidiana, "subliminala" aia in care dam in cap colegului de birou, ironizam si ranim, jignim si lovim). Pt ca suntem orbi cand facem un rau durerea are menirea de ane deschide ochii, daca mesajele constiintei el iognoram. Pt ca s epare ca afacerile spiritului sunt altele. Se pare ca pana la urma impulsurile veniote de la spirit imping prin panza sufletului. Daca panza e ingrosata de metehne panza se sfasie. Victimele colaterale sunt multe.

2.Daca destinul nu-i prestabilit ci,ni-l facem noi prin liber arbitru(cauza-efect)cum iti explici ca divinatia "citeste" destinul si ne spune ce vom pati in viitor? Variantele,sunt infinite? Nu-s...Iar daca ar fi,cum iti explici ca tarotul stie pe care o vom alege noi? Nu cumva noi suntem predestinati sa alegem acea varianta din multe altele? Orice alegere creaza un traseu: o pornire si o destinatie (destin). Dar inainte de alegere ce era? O infinitate de posibilitati. De fapt inaintea oricarei alegeri te afli in fata unei infinitati de posibilitati. Este momentul de vid (D0zeu) dinaintea alegerii. Daca am sta o secunda si am respira in acest vid ne-am da seama ca variantele pe care putem sa o apucam sunt infinite. Dar n-o prea facem. Alegem din .. vorba lui List, din altceva decat iubire. Alegem din teama, dorinta, patima, complex, aspiratie, tentatie, demoinstratuvitate etc. Acestea nu sunt iubire-d-zeu. Tocmai de aceea traseul pe care ni-l dictam (cauza efect) poarta amprenata energiei care a stat al baza alegerii. Daca statea d-zeu aveam parte de lucruri divine. De unde srii ca atucni cand un barbat alege o femeie o alege cu d-zeul din el. De unde stii ca un copil nue ste consecinta patimei si a ambitiei, a trufiei, a superioritatii, in loc sa fie consecinta iubiriiNu cumva,la nastere ni se pune in frunte soft-ul care e unic fiecaruia precum amprentele? Ba, da la nastere ne punem in frunte softul

Un ghicitor poate sa vada consecinta drumului pe care l-ai ales dar n-are voie sa-ti fure sansele de a putea alege oricand altceva. Un drum nu este batut in cuie. Este adevarat, poti sa persisti atat de mult pe un drum infundat incat la un moment dat esti nevoit sa te opresti (cel putin in dimensiunea fizica). Dar pana atunci ai semnale ca poti s-o iei pe alta varianta. SI intotdeauna cand alegi din vid (d-zeu ) ai parte exact de drumul cel mai frumos si bun pt tine.

Pentru mine,D-zeu,nu este o persoana,o entitate ci...o lege.Ca...legea transformarii. Tocmai asta il face nemuritor.E asemenea reactiei din centralele atomice...nu se termina niciodata.

Si daca am dreptate ca apa este purtatoare de informatie,ca este esenta vietii,D-zeu care este insasi viata,e asemenea apei:patrunde peste tot,se "informeaza",se transforma...e pretutindeni! Si in noi!

Viata e un ..."Bonus malus".

Si daca ar fi asa,atunci nimic nu mai este paranormal si nici escrocherie in a ne citi destinul;mai curind e o...meserie ca oricare alta care se invata si cere talent.Unii,mai dotati altii,mai putin...

Acum,ma opresc aici si astept sa-mi argumentezi de ce crezi ca destinul nu-i prestabilit si ca noi ni l-am "face".

Inainte,nu exista karma? :)

Inainte...de ce? Ba,exista...ba,nu. :cry: E ca si cum ai spune ca inainte,nu exista D-zeu ci abia mai tirziu...

Iarta-ma Qusay dar nu inteleg nimic din raspunsul tau...

Om fi noi parte din scinteia divina,sau mai bine zis om avea suflu de viata divin dar nu uita ca D-zeu nu ne-a pus pe picior de egalitate cu el,din contra...ne-a alungat din gradina lui tocmai ca sa nu cumva sa mai mincam din vreun pom si sa devenim asemenea lui.Deci,ar trebui sa mai mincam multa mamaliga... :P

Toate "agerimile" astea despre karma,liber arbitru...sunt doar filozofie;n-au nici un suport...

Da,n-ar trebui sa ne facem griji...sa innotam contra curentului caci,facind valuri,atragem rechinii;mai bine facem pluta...ca tot la mal ajungem...si fara efort."Nu-ti face griji pentru ziua de maine",cum nici pasarea cerului nu-si face griji pentru hrana ei.Ea,nu secera,nu treiera,nu seamana...si nu moare de foame.

Crinii,nu tes...si cine are mai frumos vesmint? :) Ti-amintesti?

Ei,bine...cu destinul e la fel.Am mai vorbit despre asta pe un topic...cel cu ursitoarele,parca...asa ca nu mai repet.

IIsus,s-a resemnat...si-a urmat destinul.Ioan,la fel...si altii...si altii...noi,de ce nu?Da-mi un singur exemplu in care cineva si-a schimbat destinul! :)

Asa cum banuiam m-ai luat cu greselile parintilor...de aceea copilul...consecinte...bla...bla...ti-am spus ca nu accept teoria asta!

Moartea,e o pedeapsa! D-zeu o spune... De ce as privi-o eu altfel?

Ne punem in frunte softul? Mda...da-mi un exemplu ...un studiu de caz,ceva...

Cum ni-l punem? Si de-ar fi asa...d'apai,nu suntem prea destepti ca mai toti ne punem numai "soafte" nasoale! :cry:

Baghera, Isus nu a murit crucificat din vina lui D-zeu Tatal. Ci pt a mantui pacatele oamenilor, pt a dezlega de suferinta, pacatosii de vina. Am putea spune ca pacatul, vina si suferinta au creat nevoia sacrificiului, Isus ca fiu crucificat fiind consecinta lor. Probabil ca inainte de pacat Isus exista in varianta Fiului care ducea o viata fericita. SI poate vesnica. Poate atunci toti eram Fii. Poate atunci nu exista karma. Nu aveam ce sa mantuim printr-o a doua si a 3-a si a patra... nastere in trup.

the listener a scris:

"probabil ca si eu sunt nul" - nu pune in gura mea ce nu am spus.ok?.... si faptul ca "ma judeci" e doar problema ta care nu are nimic de a face cu ce am spus eu...... sa il luam pe 0- e singurul numar care adunat sau scazut cu el insusi ramine la fel..... restul au "anti numere" ...ex -5,-4,-3,-2,-1 0(poate avea -sau +dar nu schimba nici un alt numar)1 2 3 4 5...... ex 2-0=2.2+0=2...... toate numerele il au pe 0 inclus (fie ca se vede fie ca nu)....... si prin asta ii raspund bagherei care spunea ca Dumnezeu e 1.... atunci ar trebui sa existe un anti Dumnezeu (-1)...... si ambii ar da zero (ar avea forte egale)...deci nu poate fi 1......dar poate fi 0 de ce? pai e simplu...... ca are si minus si plus si tot la fel ramine si e inclus in toate numerele........ asta matematic .......

numerologia are cele 9 numere de baza 1, 2,3,4,5,6,7,8,9,..... iar numerele adaugate 11 si 22 nu mai fac parte din numerologie(ci din alta stiinta)- desi sunt "adaugate" .....

si daca luam "forma" lui O o intilnim peste tot in natura ........ aici te las sa descoperi ;)

deci 0 e mai important decit toate numerele la un loc si desi "e exclus" el ramine" inclus" neschimbind nimic.........

multa iubire

OK! Scuza-ma, de fapt in spatele acelui "probabil", se ascundea o mica temere, ( pt. ca o persoana a incercat sigur sa ma faca nul.) In al doilea rand, eu nu

judec pe nimeni, pot sa am o parere, care poate fi si gresita... E interesant ceea ce-mi spui despre 0 si iti multumesc! La numerologie observatia e foarte

corecta, 11 si 22 nu fac parte, pt. ca ar insemna ca si ele fac 2 si respectiv 4, de aceea n-am scris ...1,2,3,4,5,6,7,8,9,11,22, ci de la 1 la 9, + 11 si 22!

Ai toata consideratia mea! Toate cele bune!

;) Pai,cine a zis ca a murit din vina lui D-zeu?

Iar "galusca" asta cu mintuirea mi se pare o aberatie,o demagogie...nush cum s-o numesc...creata de religia crestina.

Vezi tu...cind toate religiile vor cadea de acord asupra acelorasi lucruri inclusiv asupra mortii lui,voi accepta...

Deocamdata,toate religiile vorbesc despre un Creator...numindu-l fiecare in limba ei...dar,in rest,se cam bat cap in cap!

Ma rog...vorbesc in linii mari,din auzite...nu am studiat personal fiecare religie in parte dar dupa "prima impresie",m-am lamurit.

Qusay...esti "alunecoasa";nu incerca sa divaghezi,raspunde-mi clar:

- crezi ca destinul e prestabilit? Da ori nu! Exemplifica...argumenteaza...concret.De ce "da" ori de ce "nu".Nu ma "aburi"...

Nu face afirmatii neprobate.

- in sprijinul afirmatiei mele ca destinul e prestabilit,am dat citeva motive pentru care cred asta(esecul impiedicarii mortii unui copil despre care se stia ca va muri la o anumita virsta innecat,faptul ca destinul poate fi "citit" prin diverse metode,pe diverse cai...si am dat exmplul cel mai la indemina,tarotul...faptul ca IIsus si nu numai el,isi cunostea destinul si nu l-a putut schimba oricine,orice ar spune...de genul,"nu a vrut"... :P ) tu,ce argumente concrete aduci in sustinerea contrariului?

Lasa-ma cu filozofiile despre anticipare si efect de bumerang ca "nu stau in picioare"!

Daca ar fi sa-mi pot schimba destinul prin actiunile mele,cum puii mei se face ca oricum o dau si orice fac tot nu scap de ceea ce trebuia sa se intimple?

Faptul ca unul care e bolnav de cancer scapa de moarte nu inseamna ca si-a schimbat destinul ci ca era scris sa scape cu viata.(ca sa se intareasca credinta in puterea lui D-zeu...deh,totul e o politica...)

Si ca sa nu ne mai invirtim in juru' cozii ca m-am cam saturat,hai sa luam un studiu de caz! La alegerea ta.

Treaba asta cu karma,nu prea e "comestibila" in crestinism!Miroase a ...reciclare.

Chiar daca s-au gasit tot felul de jmecheri s-o "scalde":"da..dar nu e vorba de o inviere spirituala ci trupeasca..." Nu tine...

Hai,documenteaza-te si lamureste-ma...dar mai repede.

Destinul nu e prestabilit d eo forta dina fara ta. Ci de TINE. Faptul ca nu intelegi cum ai fost autorul dramei tale nu eclude autoprofetirea dezastrului. SI nici faptul ca ai avut ocazia, la un moemtn dat, sa il eviti. Este o diferenta, Baghera, intre ce ni se intampla (cel mai adesea situatii considerate fatalitate) ci ce ar fi putu sa nis eintample daca noi ne-am fi schimbat interior.

Este total neconvenabil sa aflam ca suntem autorii propriei vieti, viata ce se desfasoara intr-un ocean de directii, de campuri si planuri, divin create. Pentru ca atunci n-am mai arata cu degetul catre altul, nu ne-am mai victimiza cu atata patos.

Si da, viata ti-o creezi. Cu ce? Cu instrumentul care are acces la cea mai minunata forta de creatie: iubirea. Si cand trecem printr-o situatie neconvenabila ne putem intreba cu cata neiubire am contribuit la materializarea acelei situatii. Si cand ma refer la iubire nu ma adresez emotiei si nici sentimentului pur. Ci unui nivel de constiinta care atinge dimensiunea IUBIRII.

Ai atat de multa libertate sa-ti creezi viata incat poti sa ti-o faci un iad. Si ai si libertatea sa te trezesti si sa iesi din el. Sau sa continui si sa atragi pe altii in el. Inceputul anilor '40 a atras tot globul in iadul razboiului. Crezi ca nu noi cei de acum am fost autorii acelui razboi? Suna ciudat dar stii in ce sens o spun. Am vindecat noi acele traume? Pai nu din moment ce si acum manifestam intoleranta, rasism, teama fata de alte etnii, superioritate fata de semeni, respingere etc.

List are dreptate cand ureaza multa iubire. Nici in dialogul nostru pe net nu exista iubire - si nu ma refer la simpatie, evident. Nu exista suficienta bunavointa si nici deschidere. Iar asta nu dovedeste decat inca o teama a oamenilor de a fi respinsi sau neintelesi, invalidati ori ignorati. Si in cele mai simple si placute contacte inca pastram putina tendinta de rezistenta si anxietate. Inca. Si daca acestea sunt, cel putin pe o perioada de timp, sentimentele noaster dominante, ce vor genera ele, ce vor materializa ele in viata noastra?. Daca peste 3 zile un hot imi fura geanta (sau un sarlatan imi vinde un produs prost) o sa spun ca nu eu am materializat asta, ca nu am atras-o, ca nu am dorit-o. Probabil ca ne va mai lua ceva timp pana vom intelege ca tot ce emitem (gand,emotie, gest) creaza. Ca nu exista ceva care sa nu emita (sa nu aiba o viata a sa) in univers, sa nu creeze la randul lui, macar intr-un plan al existentei. Si cum planurile se interinfluenteaza pt ca sunt interconectate rezulta ca bataia de aripa a fluturelui ma va face sa stranut maine.

Copilul este o consecinta a parintilor - el nu a aparut din neant, altfel s-ar materializa pur si simplu la un moment dat, de niciunde. Dar are nevoie de parinti iar legaturile dintre copil si ei sunt extrem de complexe. Nici mie nu-mi place ca aceste legaturi sunt uneori determinante pt destinul copilului. N-ar trebui sa fie asa. Ar trebui ca fiecare sa traga pt greselile sale. Dar nu este asa. Daca vecinul se inunda si tie iti curge apa pe pereti. Si asta nu ne da voie sa uitam ca suntem interdependenti si ca ridicandu-ma impotriva unui semen ma ridic impotriva mea. Ca toti suntem unul. Si ca nu exista separare in univers. Si ca nu pot uri pe nimeni pt ca ma urasc pe mine. Inclusiv pe criminal. Il pot izola dar nu il pot uri. Traim intr-o lume de alteregouri.

qusay a scris:

Destinul nu e prestabilit d eo forta dina fara ta. Ci de TINE. Faptul ca nu intelegi cum ai fost autorul dramei tale nu eclude autoprofetirea dezastrului. SI nici faptul ca ai avut ocazia, la un moemtn dat, sa il eviti. Este o diferenta, Baghera, intre ce ni se intampla (cel mai adesea situatii considerate fatalitate) ci ce ar fi putu sa nis eintample daca noi ne-am fi schimbat interior.

Este total neconvenabil sa aflam ca suntem autorii propriei vieti, viata ce se desfasoara intr-un ocean de directii, de campuri si planuri, divin create. Pentru ca atunci n-am mai arata cu degetul catre altul, nu ne-am mai victimiza cu atata patos.

Si da, viata ti-o creezi. Cu ce? Cu instrumentul care are acces la cea mai minunata forta de creatie: iubirea. Si cand trecem printr-o situatie neconvenabila ne putem intreba cu cata neiubire am contribuit la materializarea acelei situatii. Si cand ma refer la iubire nu ma adresez emotiei si nici sentimentului pur. Ci unui nivel de constiinta care atinge dimensiunea IUBIRII.

Ai atat de multa libertate sa-ti creezi viata incat poti sa ti-o faci un iad. Si ai si libertatea sa te trezesti si sa iesi din el. Sau sa continui si sa atragi pe altii in el. Inceputul anilor '40 a atras tot globul in iadul razboiului. Crezi ca nu noi cei de acum am fost autorii acelui razboi? Suna ciudat dar stii in ce sens o spun. Am vindecat noi acele traume? Pai nu din moment ce si acum manifestam intoleranta, rasism, teama fata de alte etnii, superioritate fata de semeni, respingere etc.

List are dreptate cand ureaza multa iubire. Nici in dialogul nostru pe net nu exista iubire - si nu ma refer la simpatie, evident. Nu exista suficienta bunavointa si nici deschidere. Iar asta nu dovedeste decat inca o teama a oamenilor de a fi respinsi sau neintelesi, invalidati ori ignorati. Si in cele mai simple si placute contacte inca pastram putina tendinta de rezistenta si anxietate. Inca. Si daca acestea sunt, cel putin pe o perioada de timp, sentimentele noaster dominante, ce vor genera ele, ce vor materializa ele in viata noastra?. Daca peste 3 zile un hot imi fura geanta (sau un sarlatan imi vinde un produs prost) o sa spun ca nu eu am materializat asta, ca nu am atras-o, ca nu am dorit-o. Probabil ca ne va mai lua ceva timp pana vom intelege ca tot ce emitem (gand,emotie, gest) creaza. Ca nu exista ceva care sa nu emita (sa nu aiba o viata a sa) in univers, sa nu creeze la randul lui, macar intr-un plan al existentei. Si cum planurile se interinfluenteaza pt ca sunt interconectate rezulta ca bataia de aripa a fluturelui ma va face sa stranut maine.

Copilul este o consecinta a parintilor - el nu a aparut din neant, altfel s-ar materializa pur si simplu la un moment dat, de niciunde. Dar are nevoie de parinti iar legaturile dintre copil si ei sunt extrem de complexe. Nici mie nu-mi place ca aceste legaturi sunt uneori determinante pt destinul copilului. N-ar trebui sa fie asa. Ar trebui ca fiecare sa traga pt greselile sale. Dar nu este asa. Daca vecinul se inunda si tie iti curge apa pe pereti. Si asta nu ne da voie sa uitam ca suntem interdependenti si ca ridicandu-ma impotriva unui semen ma ridic impotriva mea. Ca toti suntem unul. Si ca nu exista separare in univers. Si ca nu pot uri pe nimeni pt ca ma urasc pe mine. Inclusiv pe criminal. Il pot izola dar nu il pot uri. Traim intr-o lume de alteregouri.

Ai foarte multa dreptate! Cineva spunea: "Daca adie putin vantul si misca o frunza, acest lucru are efect in tot universul"... Inainte sa ne nastem,

avand o constiinta perfecta a evolutiei noastre spirituale in celelalte existente, stiind ce n-am facut si trebuia sa facem, ne alegem niste teme de rezolvat

care numai aici se pot rezolva. Acestea alcatuiesc Misiunea personala a fiecarui om, care poate fi mai grea sau mai usoara, in functie de nivelul din care

venim, dar nu mai grea decat putem duce. Apoi spiritul moare in trup, nemaiavand nici o constiinta, dar incepe sa renasca...sa se dezamorteasca...

(Imi pare rau, trebuie sa plec, daca te intereseaza, am sa continui, nu stiu cum sa pastrez ca schita!)

Toate cele bune!