Mai credeti in dragoste?

pt mine, dragostea insasi este un motiv...

dragostea in viziunea mea inseamna fericire, serenitate, echilibru, stabilitate...

daca am nevoie de motiv sa cred in existenta dragostei, adica in existenta fericirii inseamna ca am trait o viata trista...

nu imi trebuie un motiv, ci un impuls...

hai sa o luam altfel...ce motive iti trebuie sa NU crezi in dragoste?

alexa_ploiesti a scris:

hai sa o luam altfel...ce motive iti trebuie sa NU crezi in dragoste?

Am deja cele mai bune motive sa nu cred in ea.

alexa_ploiesti a scris:

pt mine, dragostea insasi este un motiv...

dragostea in viziunea mea inseamna fericire, serenitate, echilibru, stabilitate...

daca am nevoie de motiv sa cred in existenta dragostei, adica in existenta fericirii inseamna ca am trait o viata trista...

nu imi trebuie un motiv, ci un impuls...

hai sa o luam altfel...ce motive iti trebuie sa NU crezi in dragoste?

Teoretic,nici unul. Dar dupa ce ai esecuri repetate,cum zicea heidy,te cam saturi sa te ridici de fiecare data numai ca ai tu ambitia tampita sa crezi in dragoste.

heidy_ a scris:

Sincera sa fiu, stau si ma gandesc la faptul ca toti userii de pe acest forum au povestea lor de dragoste, mai mult sau mai putin reusita. Dar, de asemenea mai cred ca toti am suferit din dragoste, chiar daca nu toti am suferit cu aceeasi intensitate.

Dupa toata suferinta, dupa toate lacrimile, dupa toata durerea si dupa toate loviturile, vreau sa va intreb un singur lucru: mai credeti in dragoste?

Si daca nu mai crezi si iar te trazneste, ce faci?

heidy_ a scris:

Am deja cele mai bune motive sa nu cred in ea.

Poate ai motive sa nu mai crezi intr-un om dar sa nu mai crezi in dragoste?

Nu pot sa cred asta! Poate ca asta iti spui acum... dar daca ai sa privesti in adancul tau... ai sa-ti dai seama ca te minti!

Crezi ca poti trai fara iubire? De ce naiba doare atat de tare acum? Oare nu e cumva si datorita faptului ca a fost candva foarte fain? Doare absenta iubirii!

Eu cred ca ai sa te trezesti intr-una din zile si ai sa spui si tu cu artistul care spune:

Then the rainstorm came, over me

And I felt my spirit break

I had lost all of my, belief you see

And realized my mistake

dar care spune si:

I need love, love's divine

Please forgive me now I see that I've been blind

Give me love, love is what I need to help me know my name

Desigur, e foarte posibil sa ma insel si sa ajungi ori o batrana acra pe undeva printr-un camin de pensionari sau cine stie... un cadavru tanar undeva printr-o morga ca doar calea e clasica.... Depresie -> Apatie -> Vina -> Rusine -> Judecata de apoi.

Cavaleru a scris:

Poate ai motive sa nu mai crezi intr-un om dar sa nu mai crezi in dragoste?

Nu pot sa cred asta! Poate ca asta iti spui acum... dar daca ai sa privesti in adancul tau... ai sa-ti dai seama ca te minti!

Crezi ca poti trai fara iubire? De ce naiba doare atat de tare acum? Oare nu e cumva si datorita faptului ca a fost candva foarte fain? Doare absenta iubirii!

Nu ma doare nimic. Nu sufar, nu-mi pun intrebari, nu incerc sa mai inteleg nimic. Iau lucrurile asa cum sunt ele si merg in linie dreapta, la fel ca si pana acum.

Nici macar existenta nu-mi este fada, pentru ca ma simt atat de bine.. dorm noaptea si ma trezesc sa ma duc la serviciu [ca in fiecare dimineata], imi beau cafeaua, fac dus, ma imbrac si plec. Seara ma intorc de la serviciu, ies in oras cateodata sau stau acasa, lenesa, daca sunt prea obosita. Apoi iar dorm si ma trezesc dimineata. Fara niciun fel de vise, ca de o bucata de timp incoace.

heidy_ a scris:

Nici macar existenta nu-mi este fada, pentru ca ma simt atat de bine.. dorm noaptea si ma trezesc sa ma duc la serviciu [ca in fiecare dimineata], imi beau cafeaua, fac dus, ma imbrac si plec. Seara ma intorc de la serviciu, ies in oras cateodata sau stau acasa, lenesa, daca sunt prea obosita. Apoi iar dorm si ma trezesc dimineata. Fara niciun fel de vise, ca de o bucata de timp incoace.

Ce elocvent descrii "somnul" care ma caracterizeaza si pe mine.

omul adevarat nu e cel care nu a avut de infrant nimic in viata si a dus o viata linistita, ci acela care a picat de multe ori si s-a ridicat de fiecare data, mereu mai puternic si mai intelept...

cineva are o semnatura tare frumoasa..."Este de o mie de ori mai bine sa fii optimist si sa te inseli, decat sa fii pesimist si sa ai dreptate".

chiar asa, daca nu crezi in dragoste, in ce crezi?

nu trebuie sa ai doua facultati ca sa stii sa iubesti, nu trebuie sa fii avocat, medic sau manager ca sa simti dragostea...

e ok sa recunosti ca un om te-a facut sa suferi, dar asta nu inseamna ca trebuie sa uiti sa iubesti....

un personaj dintr-o opera romaneasca spunea "inima omului, in primele saptamani ale vietii embrionare, se afla nu in piept, ci in cap, in mijlocul creierilor, si ca de-abia pe urma coboara mai jos, despartindu-se de creier pentru totdeauna...Ce minunat ar fi, excelenta, daca inima si creierul ar fi ramas impreuna, ingemanate, sa nu faca niciodata inima ce nu vrea creierul si mai cu seama creierul sa nu faca ce sfisie inima!"...

acest citat sta marturie ca atunci cand iubesti si suferi, e o combinatie intre ce face inima si nu stie creierul si "mai cu seama" ce face creierul si sfasie inima...

dragostea e universala, toti o simtim odata...noi o facem unica...daca un indragostit sufera, nu sufera toti indragostitii din lume, deci, zic eu, nu dragostea e de vina, ci omul...

sper sa nu ma insel...

si, pt heidy_, e un cliseu, dar eu il iubesc..."nimic nu este o pierdere de timp, totul adauga la persoana care esti"

Nu poti trai fara iubire, pentru ca ea exista indiferent de ceea ce faci tu. Suntem incapabili sa iubim, pentru ca suntem incapabili sa ne iubim pe noi insine.

NU poti oferi iubire neconditionata intr-o lume conditionata. Mai ales ca limitarea este facuta de noi insine; prin prisma ideilor noatre preconcepute, a judecatilor pe care le aplicam celorlalti si a imaginii noastre despre ei.

Frica este principala cauza pentru realizarea esecurilor noastre; iar ceea ce uram si nu toleram la ceilalti este de fapt ura pe care o avem pentru propria persoana si pentru lucrurile pe care nu el toleram la propria persoana.

heidy_ a scris:

Nu poti trai fara iubire, pentru ca ea exista indiferent de ceea ce faci tu. Suntem incapabili sa iubim, pentru ca suntem incapabili sa ne iubim pe noi insine.

NU poti oferi iubire neconditionata intr-o lume conditionata. Mai ales ca limitarea este facuta de noi insine; prin prisma ideilor noatre preconcepute, a judecatilor pe care le aplicam celorlalti si a imaginii noastre despre ei.

Frica este principala cauza pentru realizarea esecurilor noastre; iar ceea ce uram si nu toleram la ceilalti este de fapt ura pe care o avem pentru propria persoana si pentru lucrurile pe care nu el toleram la propria persoana.

Asta e singurul lucru real.In rest,ai vorbit fara sa spui nimic.