casnicia mea se duce pe apa sambetei...

Nu am spus ca intinereste. Asta ai gasit-o tu !

Da`poi nu stiu, du-te......poate redevii copil .

Eu ce am inteles din topc este ca vigilentiu se impaca cu situatia si ca nu mai e l aordinea zilei topicul.

Ametist a scris:

Inainte de a te casatori, ati locuit impreuna sau cel putin ati avut o relatie destul de lunga incat sa poti sa iti dai seama ca este o persoana geloasa? Ai spus ca gelozia este un lucru care nu iti place deloc. I-ai dat vreodata, chiar si cel mai mic semn ca ar putea sa se indoiasca de verticalitatea ta? Starea dintre voi doi afecteaza puternic relatia cu copilul? Cum sunteti atunci cand este si el prin preajma?

mi_onutza a scris:

v-ati iubit cand v-ati casatorit? A existat vreodata acest sentiment la voi? Legat de copil, pt el e mai bine sa aiba armonie in jur, fie ca sunt parintii impreuna sau nu. Si o zic din experienta.

Dark_Dragon a scris:

Ma baiatule,ai incercat sa o intrebi la ce mai sta cu tine daca nu ii convine nimic din ceea ce faci??Sincer ti-as fi spus sa te desparti,tinand cont ca nu o iubesti,dar atata timp cat ai un copil...nu stiu ce sa zic.Trebuie sa te gandesti insa si la copil si la cum va rezista el certurilor dintre voi.Cum se va simti el cand va vedea atatea certuri,atata neintelegere si ma ales nici un pic de iubire.Apropo:ea lucreaza,sau sta acasa?Ca daca sta acasa,e de inteles comportamentul...din prea multa plictiseala..Si..ea incearca sa mai schimbi putin foaia...ca prea te-ai lasat tinut sub papuc..nu stiu cum sa zic.Dar o femeie cand simte ca barbatul poate fi controlat cu usurinta...fii sigur ca asta va face.. Nu trebuie sa o jignesti,dar poti sa i-o tai din scurt.Pai daca pana acum nu i-ai dat nici un motiv de gelozie,poate ar fi cazul sa ii arati si cum e ...ea stie ca esti al ei,in orice conditii sau situatie,la orice ora din zi si din noapte,crede ca totul i se cuvine ...ia pune-o in situatia sa simta ca te pierdeNu ar trebui sa existe nimeni care sa accepte acest tip de comportament.Nu am cumparat acea persoana,nu trebuie sa o tratam ca pe un obiect...trebuie sa luptam pentru ea,sa daruim...caci altfel cu siguranta in timp o vom pierde..

despre gelozie ce sa zic apare la o femeie atunci cand iubeste mult.si nu se simte apreciata si neincrederea in fortele proprii!

sfatul meu pentru toti cei care au probleme legate de gelozia exagerata a partenerului/partenerei este urmatorul: bagati-va picioarele ca o sa va imbolnaviti de nervi. SAU...daca tot aveti parte de cicaleala si c...macar faceti-va de cap fratilor...daca tot te inteapa albina, macar sa te intepe cand esti cu nasul pana la urechi in borcanul de miere. si cand incepe sa urle mai tare iubirea vietii voastre, dati din cap afirmativ si ganditi-va la oralul minunat de care tocmai ati avut parte inainte sa ajungeti acasa. va garantez ca veti trece mult mai usor peste crizele de nervi ale celui/celei cu care va impartiti zilele.

missy_19 a scris:

despre gelozie ce sa zic apare la o femeie atunci cand iubeste mult.si nu se simte apreciata si neincrederea in fortele proprii!

Exact asta a fost si conluzia mea. Neincrederea in fortele proprii nu este foarte relevanta in conditiile in care firea omului e atat de complexa...Totusi,trebuie sa aperi ce-i al tau,asa cum stii,si sa-l feresti sau sa te feresti de eventuale neplaceri..

Vigilentiu,eu ti-am spus...in aceasta etapa a vietii tale,n-ai decat variantele alea doua...Oricum,in ambele cazuri,ai sprijinul meu pentru ca ai avut curaj si ai fost sincer!

Toate bune !

Mi se pare ca faci o problema si acolo unde nu este. nu mai fi asa disperat. daca ea ar fi indiferenta fata de tine si nu ar fi geloasa si nu te-ar intreba nimic, etc...ai incepe tu sa-ti pui un semn de intrebare, de genu: o avea pe altckineva, de ce nu e geloasa, de ce nu ma intreaba, de ce nu e curioasa?

iar sincer, daca a ajuns sotia ta in asa hal de gelozie, trebuie sa existe ceva la mijloc, ceva facut rau de tine, pt ca altfel in 7 ani de casnicie ar trebuie sa aiba incredere in tine. Poate ca te-a prins vreodata cu ceva, caci altfel de unde aceasta lipsa de incredere?

eu cred ca daca vreo o rezolvare in casnicia vostra, nu trebuie sa te astepti sa vina de la sine, ci sa te stradui putin sa-i castigi increderea.

Iar divortul si despartirea nu mi se par o solutie pt o problema atat de mica...distrugi 7 ani de casnicie pt ca tu vezi o problema in faptul ca sotia ta e geloasa? asta inseamna ca te iubeste mai mult decat meriti tu, cel in care ea nu are incredere!

sunt curioasa ce rezolvare vei gasi pana la urma..de obiei barbatii slabi si fara caracter...aleg sa renunte! (iar mai tarziu regreta...dar de multe ori e prea tarziu)

bafta!si scuze ironia dar mi se pare stupida problema ta!

imi cer scuze

imi permit o gluma (pentru ca azi e sarbatoare)

"casnicia mea se duce pe apa sambetei"

iar eu completez

maine e sambata, asadar ai toate sansele sa o recuperezi!

inca o data imi cer scuze :cry:

Miss Take a scris:

Eu zic asa.Fii fericit ca ai o astfel de femeie langa tine!Bucura-te! Nu toti barbatii se bucura de aceasta atentie.Ia gandeste-te,intr-o zi n-o sa-i mai pese si te vei duce unde vrei,cum vrei,cu cine vrei...oare iti va placea?

Ii pasa de tine,faci o prea mare tragedie din asta,din gelozia ei..e justificata..si eu sunt tot ca ea...daca nu mai rau..nu-ti convine?baga divort! dar iti va parea rau,nu toate femeile iubesc asa nebuneste,or sa-ti lipseasca crizele ei!

Te iubeste!

Zi-mi si mie te rog frumos unde vezi tu dragoste in amprenta pe care o lasa comportamentul asta imbecil ca altfel nu`l pot numi al sotiei asupra lui ? Iar atitudinea : "nu-ti convine?baga divort!" acolo te va duce si pe tine si pe ea.Asta-i dragoste ? Sa dau cu pumnii in pereti , sa trantesc usi , sa o jignesc ... Esti culmea ! Dumnezeule , il compatimesc pe barbatul de langa tine.Daca exista.

Sfatul meu referitor la pb. ta e urmatorul.Ia o pauza , muta-te singur , stai si gandeste-te bine , fii tu cu tine si ia o decizie insa nu neglija copilul ptr. ca altfel , daca vei continua tot in ritmul asta tu vei ajunge un tata cum acel copil nu-si doreste.Si asa are o mama cum tu sti cel mai bine ....

Si eu am tras de o relatie mult timp , ptr. ca iubeam , dar nu uita , intr-o relatie e vorba de 2 , DOI . Daca trage numai unul e terminata :senile:

Miss Take a scris:

Hai nu te mai victimiza atata.Saracul de tine,tu esti victima si sotia o scorpie.

Tu cu alte cuvinte spui ca ai accepta ca barbatul de langa tine sa te faca albie de porci , eventual sa iti si rupa capul , ca deh , vine din dragoste gelozia , tu aii fii mandra si plina de armonie nu ?

Iti doresc din tot sufletul sa fii fericita pana in ultima clipa, din tot sufletul iti dorecs asta , dar nu stiu de ce , am sentimentul ca vei fii atat de singura incat ....

Dupa cele povestite de tine inteleg ca sotia ta este o rasfatata! Ai facut mereu tot ce trebuie k sa fie bine, sa nu apara discutii si acum ea a ajuns sa creada ca asa este normal, tu sa faci toate eforturile iar ea sa faca fitze.

De-a lungul timpului individualitatea ta a fost pur si simplu anulata.

Asta nu este iubire din partea ei. Este inadmisibil sa-l transformi pe omul iubit intr-un obiect de care dispui cum vrei. Iar tu, in conditiile in care vietuiti impreuna, nu cred ca mai poti fi indragostit.

Daca as fi intr-o situatie ca asta, as prefera despartirea, copilul in mod sigur ca sufera mai mult simtind tensiunile dintre voi, decat daca ar trai linistit cu unul din parinti, vazandu-l si pe celalalt oricand ar vrea.

Indemnul meu este sa ai curajul de a rupe lantul conditionarilor stupide din viata ta actuala! :think:

vigilentiu a scris:

Salut.

Urmaresc mai demult forumul asta si am vazut ca sunt destui intelepti. M-am inregistrat si eu sa imi povestesc pasul si sa ma ajute cineva sa raman in toate facultatile mintale. Vreau sa stiu ca nu sunt singurul care trece prin asta si in acelasi timp nu vreau sa irosesc banii si timpul pe un consilier matrimonial.

Sigur ca povestea mea e aceeasi cu a multora de aici, ideea e ca as vrea sa stiu si ce parere au altii si poate si mai mult as vrea sa stiu ca nu sunt unic si ca ceea prin ce trec eu e similar cu povestea altora...

Sa incep dara... M-am insurat acum cativa ani (7) si am impresia ca de atunci sunt intr-un calvar. Cred ca si in ziua de azi sunt convins ca nu trebuia sa o fac dar in fine... era timpul...

Problema e ca mi-am luat o sotie care a dus gelozia la un nivel pe care eu nu credeam ca am sa il pot vedea vreodata. Eu sunt un baiat simtit, cred, si m-am straduit sa joc dupa regulile casniciei, in sensul ca sa fiu fidel, si mult, tot dupa reguli, sa fac ceea ce face orice barbat cu un pic de glagorie ( nu te uiti dupa femei, nu inseli, nu ascunzi , si nu ai timp nejustificat departe de sotie.) :P

Totusi, sotia mea este extrem de geloasa si problema mea e ca eu nu am acceptat niciodata acest comportament. In timp actiunile mele impotriva acestei manifestari au devenit din ce in ce mai violente (si nu fizica, doar verbala) si desi stiu ca nu e bine nu am inteles nici in ziua de azi de unde izvoraste aceasta ura pe care sotia mea o manifesta fata de mine. Aceste speculatii ca eu am facut aia, sau am fost cu aia, sau la servici colegele...

Stiti cum e , vii de la servici, incerci sa comunici si sa povestesti ce s-a intamplat in timpul zilei si trebuie neaparat sa filtrez informatia astfel incat sa nu cumva sa pomenesc numele unei colege, pentru ca atunci incep replicile ironice la adresa la ceea ce se intampla. Daca cumva incerc sa zic ceva atunci sunt contrat cu expresia " ce draga, de ce le pui pe ele inaintea mea".

in sfarsit, multe s-au intamplat si ideea e ca am ajuns in situatia in care traim in casa ca doi straini. Avem un copil, insa vin acasa, si stam unu intr-o parte si unu in alta parte. Eu am zis ca vreau sa plec, insa am intrat si am mai citit povestile altora si vad ca parca nu sunt singur. Parca sunt si altii...

Bineinteles ca ati intreba de ce am mai facut copil. Din acelasi motiv pentru care multi se complac intr-o relatie si am crezut ca ea o sa se schimbe cu venirea unui copil si relatia noastra o sa fie mai buna.

Eu sunt un barbat puternic, si incapatanat (ca toti altii) insa nu mai am puterea sa lupt si atunci va trebui sa iau o decizie. Din punctul meu de vedere nu prea mai am ce sa fac si am renuntat la a ma mai chinui si vad ca si ea a adoptat aceeasi atitudine, insa nu mai pot continua asa. Ceva trebuie sa se inample, insa din cauza copilului nu as divorta, dar nici cu ea nu as sta, si drept sa spun imi este si frica de divort.

Nu stiu ce sa zic... ce parere aveti...

Salut. AM postat si eu un topic mai devreme. Sotia mea a facut un lucru nedemn de a-l face: a cunoscut pe altcineva. Dar ideea e ca un copil trebuie sa faca o schimbare in familie. Am crezut acest lucru pentru ca in a mea nu a adus scumbarea pe care am vrut=o cand s-a nascut, ci o aduce abia acum dupa un an si jumatate. Tot ce pot sa iti spun e sa COMUNCIATI, sa o intrebi de ce e geloasa. SUnt sigur ca nu i-ai dat motive, dar trebuie sa ajugi la radacina. Crede-ma trec printr-o situatie pe care nu am cunoscuto de la inceput si abia acum, dupa 4 ani de casnicie imi dau seama unde am gresit ajungand la capatul problemei, la inceputul ei. Asa ca, intreab-o, ajut-o sa se increada in tine si arat-i ca poti fi deschis si asigur-o de iubirea ta!! Fa-o pentru copil, zbate-te pentru el! Pentru ca nu vreai sa il vezi cum creste fara tine!

Succes!

P.s. Iti spun sigur: Trebuie DOAR sa fii deshcis si sa vorbesti!