casnicia mea se duce pe apa sambetei...

Ametist a scris:

Iar din jumatatea cealalta, care a venit si cu niste sfaturi, tu ce ai retinut si ce crezi ca ar merge? Sau inca mai astepti? Dupa atatea pagini, stranse intr-un timp scurt, nu ai ajuns la o solutie, macare temporara?

Nu de alta, dar s-ar putea ca adevarata ta nevoie sa fie doar descarcarea, si nu aflarea unei solutii concrete- pentru ca o stii deja.

Ce usor o fi sa te asezi in confortul tau personal si sa spui multumesc lui D-zeu ca nu am si eu parte de asa ceva, dar de aici pana la a incepe sa intanzi capcane din care se reiasa ca mint, dupa ce am scris de mi-au cazut degetele, mi se pare ca ... in sfarsit... (nu vorbesc de tine ci la persoana a treia)

e ok... cred ca a venit vremea sa inchid postul asta din moment ce nu mai trezeste interes...

Va multumesc la toti pentru raspunsurile voastre bune sau rele, oricum m-au ajutat sa imi formez o parere despre ce se intampla in viata mea, si poate ca o sa ma ajute pe viitor sa iau o decizie in ceea ce ne priveste si sper sa fie decizia care trebuie si nu ma va urmari toata viata. E greu, dar un lucru am invatat... eu sunt cel care pot lua deciziile si eu sunt cel care trebuie sa traiasca cu ele si poate ca nu e nimeni care sa te ajute... fiecare isi traieste propria viata si se chinuie in propriul fel si nu au timp de alte probleme.

Va urez sa aveti o viata cat mai frumoasa si plina de INTELEGERE. am sa incerc sa va spun ce se mai intampla daca mai intereseaza pe cineva...

vigilentiu a scris:

Ce usor o fi sa te asezi in confortul tau personal si sa spui multumesc lui D-zeu ca nu am si eu parte de asa ceva, dar de aici pana la a incepe sa intanzi capcane din care se reiasa ca mint, dupa ce am scris de mi-au cazut degetele, mi se pare ca ... in sfarsit... (nu vorbesc de tine ci la persoana a treia)

e ok... cred ca a venit vremea sa inchid postul asta din moment ce nu mai trezeste interes...

Va multumesc la toti pentru raspunsurile voastre bune sau rele, oricum m-au ajutat sa imi formez o parere despre ce se intampla in viata mea, si poate ca o sa ma ajute pe viitor sa iau o decizie in ceea ce ne priveste si sper sa fie decizia care trebuie si nu ma va urmari toata viata. E greu, dar un lucru am invatat... eu sunt cel care pot lua deciziile si eu sunt cel care trebuie sa traiasca cu ele si poate ca nu e nimeni care sa te ajute... fiecare isi traieste propria viata si se chinuie in propriul fel si nu au timp de alte probleme.

Va urez sa aveti o viata cat mai frumoasa si plina de INTELEGERE. am sa incerc sa va spun ce se mai intampla daca mai intereseaza pe cineva...

Vigilentiu...incearca sai ignori pe cei ce te ataca si arunca cu pietre, ca altfel nu rezolvi nimic. Nu toti gandesc ca tine, si e normal ca unii sa fie sceptici privind din afara. Tu axeaza'te pe posturile care te intereseaza si ignora restul, ai venit aici sa cauti o solutie, si poate o si gasesti. Sunt si persoane interesate sa te ajute.

P.S.: ceilalti sper sa nu ma injurati, nu am nimic cu nimeni si nici nu va judec :P

harald a scris:

Regulile stupide din lumea asta te pot face foarte uşor să apari tu drept "the bad guy". Poate sună cinic, dar realitatea e una, iar ceea ce văd ceilalţi e alta. Important e să faci lucrurile aşa cum crezi tu că e bine, a-i convinge şi pe alţii că aşa e corect, s-ar putea să fie o pălărie prea mare. Şi inutilă.

merci pentru commentul asta... ai grait excelent si cred ca in stupizenia mea poate parte din toata discutia asta a fot ca sa ma justific pe mine. si intradevar nu cred ca trebuia sa postez... nu am realizat nimic cu asta.. poate ar fi tebuit sa stau la distanta si sa privesc pe altii si sa citesc povestile altora... nu pot sa conving pe cineva prin ce trec atata timp cat ei nu stiu ce e aia si nu au avut niciodata problemele mele...

Merci again...

Viata o priveste fiecare prin propria experienta . Este greu sa comentezi , atunci cand nu ai trait cu adevarat experienta celuilalt . Este aiurea sa cauti vini sau vinovati , este lipsit de importanta , masura vinei vreunuia dintre parteneri , important este numai care va fi pasul urmator si cine-l va face primul .

Maat a scris:

Viata o priveste fiecare prin propria experienta . Este greu sa comentezi , atunci cand nu ai trait cu adevarat experienta celuilalt . Este aiurea sa cauti vini sau vinovati , este lipsit de importanta , masura vinei vreunuia dintre parteneri , important este numai care va fi pasul urmator si cine-l va face primul .

e adevarat ceea ce spui ;)

eu pana acum m-am abtinut sa comentez ceva referitor la topicul asta....insa, am citit toate mesajele lui Vigilentiu

ce pot sa spun....si asta, nu trebuie luat ca un sfat, neaparat:...daca atata timp ai incercat totul ca sa faci sa fie bine in casnicia ta, iar rezultatul e....nul....nu merita sa ramai "legat"

nu te gandi la copil ca si cum daca tu ai pleca, in mimentul in care ar creste, te-ar ura, sau, ti-ar reprosa ca n-ai fost langa el.

din cate ai spus tu, ca mama.....e perfecta.(ma rog, daca putem spune, vreunul din noi, ca suntem parinti perfecti pt. copiii nostri)

oricate probleme ar fi intre voi....chiar daca va despartiti, iar copilul ramane cu ea(ceea ce intr-un fel e normal)....la varsta asta, copilul are nevoie de mama, mai mult decat de tata.....stiu ca suna aiurea chestia asta, dar asa e).....

in alta ordine de idei....chestia cu gelozia ei, m-a pus pe ganduri....un om, ca sa ajunga sa fie gelos, are in primul rand nevoie de....motive (ceea, ce, din cate ai spus tu....n-ar trebui, pt ca nu i-ai dat niciodata ocazia sa te...banuiasca)......sau, sa aiba o problema...medicala (o trauma din copilarie....o deceptie din adolescenta sau prima ...tinerete)....sau....un exemplu in familie (daca parintii s-au despartit, iar ea a fost crescuta doar de unul dintre ei....si acela i-a bagat in cap ca barbatii sunt ....cum cum sunt....adica....nu merita sa-i iubesti, ci doar, eventual sa le faci viata amara :) )

eu zic sa nu va mai chinuiti....unul dintre voi, la un moment dat o sa renunte , acuma, depinde...care

nu te mai gandi ca baiatul tau va fi crescut de un altul.....gandeste-te la cum ti-ai reface tu viata, si ce-ai alege....un om care sa te iubeasca doar pe tine...sau si pe tine...si pe copilul tau?

acum...alta chestie...(si va rog sa nu..."loviti" prea tare... :) )....tu zici c-ai facut totul.....dar oare, ei i-ai dat sentimentul asta?....e foarte important ca atunci cand vrei sa induci o anumita stare cuiva (ca iubesti....ca iti pasa...ca te...doare)....celalalt sa simta asta, nu doar s-o..."perceapa" pt ca asa sustii tu...

poti, ca persoana sa faci orice e bine pt. perechea ta.....dar, lasa sa se vada asta.....ca altfel....reactia celuilalt va fi....cam ceea ce ai spus tu....adica...neincredere...gelozie....furie...

iti doresc tot binele din lume....si sa fii fericit :)

Dupa ce ai scris aici ... chiar daca nu am citit tot ... m-am enervat si eu :) ;) O inteleg pe nevasta ta :) Nu ai rabdare deloc. Nu stii sa asculti decat 2 zile .. De ce sa inchizi postul ? poate ar mai fi multe de spus si multe de ascultat. Poate ar trebui sa intelegi ca multe din femeile fustrate au ajuns asa din cauza barbatilor din viata lor.

am citit toate cele 22 de pagini...

eu cred ca sotia ta are o problema mare, e nemultumita de viata ei, de esecurile ei profesionale si de socializare => crede ca nu e destul de buna pentru tine => are impresia ca de-aia mai mult ca sigur o inseli =>gelozie pe care tu o simti nejustificata =>tu ii spui asta, ea nu te crede si rabufneste de nervi si face scandal pt ca are impresia ca o minti...

o femeie inselata din orice punct de vedere are o memorie mai buna decat un elefant, si ea se simte asa si e neincrezatoare de la treaba cu mail-ul, cred eu...

Solutii:

1. spune-i ca vrei sa va salvati casnicia ca amandoi o luati razna si mergeti la consiliere, pt ca voi ati scapat fraiele si nu mai ganditi bine problema voastra..

2. s-ar putea consilierul sa o trimita la un psiholog sau psihoterapeut, sau poate pe amandoi in cazul in care problema e grava...... apoi iar consiliere

tot ce trebuie e sa o faci sa mergeti la consiliere..

in cazul in care nici astea nu merg, divortul e cea mai buna solutie, acum, cat copilul nu constientizeaza ce se intampla... eu ma rugam in fiecare zi ca mama mea sa divorteze, numai ca sa nu mai aud certuri in fiecare zi.. cand s-a intamplat in sfarsit, a fost cea mai frumoasa zi din viata mea si cea mai buna decizie care a luat-o ea vreodata... chiar daca stiam cat ma iubesc ambii parinti, stiam ca e si mai bine cu liniste in casa...

sper sa reusesti sa iei o decizie, oricare ar fi ea, pt ca incertitudinea e cel mai mare dusman... (cred ca poti observa asta la sotia ta)..

ClassicAlina a scris:

Dupa ce ai scris aici ... chiar daca nu am citit tot ... m-am enervat si eu :) ;) O inteleg pe nevasta ta Nu ai rabdare deloc. Nu stii sa asculti decat 2 zile .. De ce sa inchizi postul ? poate ar mai fi multe de spus si multe de ascultat. Poate ar trebui sa intelegi ca multe din femeile fustrate au ajuns asa din cauza barbatilor din viata lor.

hai sa nu punem in carca barbatilor ...frustrarile femeilor... :)

fiecare e liber sa simta ce...si cum doreste....daca eu (dau un exemplu doar....si ma pun pe mine aici, ca sa nu supar pe careva).....vreau sa ma simt neglijata....daca vreau sa ma simt nefericita....daca vreau sa ma simt....cum muschii mei or vrea... :) .....asta, e din cauza sotului?....sau din cauza ca eu nu-mi pot gestiona...trairile interioare?

ClassicAlina a scris:

Dupa ce ai scris aici ... chiar daca nu am citit tot ... m-am enervat si eu :) ;) O inteleg pe nevasta ta :) Nu ai rabdare deloc. Nu stii sa asculti decat 2 zile .. De ce sa inchizi postul ? poate ar mai fi multe de spus si multe de ascultat. Poate ar trebui sa intelegi ca multe din femeile fustrate au ajuns asa din cauza barbatilor din viata lor.

Nu este adevarat! Oamenii sunt frustrati numai din cauza lor, nu din cauza altora. Atata timp cat femeia stie ce vrea si comunica cu partenerul sau, ii spune ce'si doreste ea de la viata, de la el si de la relatia lor, nu se ajunge la scandaluri tampite & co. E ca si cum ai sta cu un copil de 6-7 luni, te'ai uita la el cum tipa si nu ai sti daca vrea apa, mancare sau il doare ceva.

Nu il vad pe el ca sa isi asculte sotia .. chiar daca ea vorbeste si incearca sa comunice ... el isi spune povestea, parerea si ajunge la concluzia ca e tot dupa cum vrea el. O innebuneste. Eu am fost intr-o relatie in care eram foarte geloasa .. si am fost intr-o alta relatie in care nu mi-a pasat nici daca era in varfum muntelui si se dadea cu schiurile. Deci, nu este paranoia sau alceva .. pur si simplu il iubesti prea mult si din prea multa iubire spui lucruri prostesti, te comporti copilareste ... faci greseli si relatia se duce de rapa.

El are si un copil mic si relatia nu a mers bine de la inceput ... astfel totul devine mai dificil. Daca el nu stie sa faca fata reactiilor femei lui .. si nu stie sa o linisteasca .. sa o tempereze... este nepotrivire de caracter.