Parintii impostori - parintii proprietari de copii

red2shoes a scris:

bun ...esti parinte ...ii oferi copilului libertatea de a alege ? de cate ori iese pe usa ..nu esti tentat sa mergi dupa el sa nu pateasca ceva? nu-ti spui mereu ca ..e mult prea mic sa deosebeasca binele de rau ..o voi face eu in locul lui....pentru inca un an ....cel putin?

Wow cum cunosc sentimentul asta ... Eram terorizata sa nu pateasca ceva ... Apoi ... au crescut si am simtit ca este cazul sa-i las sa invete singuri viata ... Ai momente in care inebunesti de grija, dar nu poti face altceva decat safii acolo cand striga dupa ajutor ... Nu-i pot trai eu viata, asa cum nici el nu mi-o poate trai si cum la randul meu nu am trait-o pe-a mamei mele .

*Berbecut* a scris:

Acum iti "vorbeste" un parinte ...

Am citit si nu m-am simtit in masura sa intervin pentru ca sunt discutii destul de aprinse carora probabil nu le-as putea tine "piept" .

Am doi copii si i-am iubit din prima clipa in care am aflat de existenta lor ... Atat cat au depins de mine am fost acolo sa le ofer ajutorul meu si protectia mea ... nu i-am batut pentru ca nici eu nu am fost batuta copil fiind ... L-am mai certat pe baiat pentru ca ... asta este, dar nu-i fac impuneri de dragul impunerilor ... Acum sunt marisori si consider ca au dreptul sa-si traiasca propria viata, eu fiind doar un observator ce intervine doar in situatia in care crede de cuviinta ... Am fost ades stresata ca poate nu-i cresc bine, ca poate ar trebui sa fac mai mult, sa fiu mai autoritara, dar consider ca atata timp cat au o conduita buna nu este cazul sa intervin .

Nu stiu cat de corect este modul meu de a-mi creste copii, dar meseria de parinte nu se preda la scoala si consider ca este mai mult ceva instinctiv .

Gand la gand

uneori ma intreb ca daca parintii mei ar fi fost putin mai autoritari si nu mi-ar fi permis sa fac ce-mi place acum poate as fi fost mai responsabila ,dar nu cred .........stiu ca au incredere foarte mare in mine ,asta e un lucru bun ,dar poate fi si o povara pe umerii unui copil

red2shoes a scris:

uneori ma intreb ca daca parintii mei ar fi fost putin mai autoritari si nu mi-ar fi permis sa fac ce-mi place acum poate as fi fost mai responsabila ,dar nu cred .........stiu ca au incredere foarte mare in mine ,asta e un lucru bun ,dar poate fi si o povara pe umerii unui copil

Ce-ti spuneam ? Nu poti sti .

red2shoes a scris:

bun ...esti parinte ...ii oferi copilului libertatea de a alege ? de cate ori iese pe usa ..nu esti tentat sa mergi dupa el sa nu pateasca ceva? nu-ti spui mereu ca ..e mult prea mic sa deosebeasca binele de rau ..o voi face eu in locul lui....pentru inca un an ....cel putin?

Nu sunt tentat.

Avea cam 10 ani cand s-a furisat de langa bunicu-sau pe stadionul Ghencea ca sa ajunga la vestiare. A stat pe margine pana a plecat cordonul de jandarmi si s-a dus la vestiare. A primit un tricou de la un jucator la Rosenburg si o minge de la Cristea, apoi s-a dus frumos la jandarmi si le-a spus ca s-a pierdut de bunicul lui si le-a dat numarul lui de telefon. Jandarmii, baieti de treaba mi l-au "livrat" in Drumul Taberei.

Cred ca ii cunosc suficient nivelul de maturitate ca sa stiu pentru care actiuni poate sa decida singur si pentru care nu.

Paul Brahtl a scris:

Si urzicile sunt bune la ceva. Asta ca sa vedem partea plina a paharului.

Cum sa nu. Cand eram la 1-4 am cules multa floare de urzica alba, cica era buna la boli de nervi si la progresul patriei socialiste. Astazi patria socialista e intr-o mare buda, iar la usa psihiatrilor e coada mare.

Cleric Preston a scris:

Cum sa nu. Cand eram la 1-4 am cules multa floare de urzica alba, cica era buna la boli de nervi si la progresul patriei socialiste. Astazi patria socialista e intr-o mare buda, iar la usa psihiatrilor e coada mare.

tu de care parte a usii esti ?

Cleric Preston a scris:

... la usa psihiatrilor e coada mare.

Pentru ca sunt putini, de-aia.

red2shoes a scris:

tu de care parte a usii esti ?

Ma tin departe de usa lor.

Dupa ce am iesit din urzici, am ajuns prin amfiteatru, eram deasupra lor spatial. Apoi am mers pe alt drum. Ulterior am avut prietene de meserie psiholog care imi spuneau ca nu prea e clientela la cabinetul de terapie dar la psihiatrii e full. E si normal, doar sunt dealeri legali de droguri.

Cleric Preston a scris:

Ma tin departe de usa lor.

Dupa ce am iesit din urzici, am ajuns prin amfiteatru, eram deasupra lor spatial. Apoi am mers pe alt drum. Ulterior am avut prietene de meserie psiholog care imi spuneau ca nu prea e clientela la cabinetul de terapie dar la psihiatrii e full. E si normal, doar sunt dealeri legali de droguri.

cius! si eu care intentionam sa te trec pe lista antipaticilor :flowers:

ok ,o intrebare ...cochetezi cu ideea de a deveni parinte ...eu sunt ingrozita,eu nu pot avea grija de mine ...dar de un ghemotoc care in primii ani ar fi complet dependent de mine ...e greu

red2shoes a scris:

cius! si eu care intentionam sa te trec pe lista antipaticilor :flowers:

ok ,o intrebare ...cochetezi cu ideea de a deveni parinte ...eu sunt ingrozita,eu nu pot avea grija de mine ...dar de un ghemotoc care in primii ani ar fi complet dependent de mine ...e greu

Trecerea de la perioada aia, la perioada in care incepe sa se dezvolte este mai grea . Desprinderea .

Culmea este ca nu pentru el, ci pentru tine ... :)