Ce e o curva?

O curva e aia care se culca cu toti, numai cu tine nu. Curva dreaqului.

dana70 a scris:

..."ailalta e mai tanara, mai frumoasa, mai desteapta"...."ti-a trecut vremea

pai daca e mai desteapta duca-se la aia si ramana acolo!!! legea a inventat pensia alimentara, pentru ce sa il mai accepti ? pentru ce? n-ai nici un motiv, inapoi nu se mai intoarce

dar tampiti barbatii astia, <unii> nu le mai ajunge nici daca ar avea un harem ...

Paul Atreides a scris:

Da, am copii. Dar tu ai avut parintii divortati ca sa stii cum e?

Asupra unui copil sunt mai grave consecintele unui divort decat consecintele unui adulter.

Poti sa nu agreezi opinia mea.

Prefer o sotie cu care sa ma inteleg si care sa nu-mi dea motive de gelozie. Ca m-a inselat sau nu, oricum voi fi ultimul care afla, si daca va fi atat de proasta incat sa aflu ..... (e secret, nu va spun cum voi reactiona)

Rezolvarea este cea pe care o dau cei implicati, eu nu detin o "reteta minune"

(desi unii spun ca ar fi COMUNICAREA)

Nu am avut parinti divortati. Dar privesc la copii a caror parinti sunt divortati. Mi se sfasie inima. Ei nu inteleg prea bine ce este in sufletul acelui copil. Poate amandoi iubesc acel copil si se straduiesc sa-i asigure confort material , dar sufletul acelui copil este mutilat. Ganditi-va bine ce faceti cand aveti o familie cu copii. Copii sunt suflete, nu masina sau casa. Daca cuplul nu are copii, nu este nici-o problema, fiecare este liber sa faca ce vrea, ce pofteste.....

Nu generaliza! nu toti copiii ai caror parinti sunt divortati sufera. Unii sufera tocmai din cauza ca parintii NU divorteaza.

Enki a scris:

Nu generaliza! nu toti copiii ai caror parinti sunt divortati sufera. Unii sufera tocmai din cauza ca parintii NU divorteaza.

Corect . Iar parinti sunt incapabili de a lua o hotarare , pentru ca , chipurile isi iubesc copii , dar nu sunt atenti la nevoile lor . Din pacate .

Enki a scris:

Nu generaliza! nu toti copiii ai caror parinti sunt divortati sufera. Unii sufera tocmai din cauza ca parintii NU divorteaza.

Recunosc ca se poate intampla ca uneori tensiunea din casa sa fie mai dureroasa pentru un copil decat despartirea parintilor . Ramane responsabilitatea celor doi sa aleaga varianta mai putin dureroasa pentru copii.

bydy a scris:

Hai sa nu dramatizam... si iti spun asta in cunostinta de cauza.

Si mai sunt sigura ca , daca ar fi sa trec din nou prin asa ceva . as face acelasi lucru = as divorta si nu m-as agata pt nimic in lume de " stau cu el/ ea , pt copii " . pt ca , altfel, m-as simtit un om josnic , o cutra , o "curva" de om care , pt a ingradi lbertatea unui om , sau/si pt a ma razbuna pe el, se foloseste de copii si de un act de casatorie .

Trebuie sa fiu onest si sa recunosc ca ai dreptate. Inca o data se confirma ca nu este bine sa judeci.....

eu sunt divortata, copilul ta si la mine si la el ... nu m-a intrebat niciodata de ce e asa, ba chiar ii place cand se plictisste de oras merge l tara si invers :D

bydy... :D

ai dreptate sa pui asemenea intrebare....am spus doar ce s-a intamplat, fara alte amanunte privind finalitatea situatiei

da, am cunoscut pe cineva, in timp ce treceam prin calvarul din acea perioada...a fost o ..relatie platonica, dar care mi-a adus alinare si care m-a facut sa trec parca mai usor peste suferinta...

fostul meu sot, a preferat sa se multe cu prietena lui, asa ca a plecat de-acasa.....si dupa 7 luni, am inaintat actele pt. divort.

am divortat...copiii au ramas cu mine, dar il au si pe tatal lor,(langa ei) ori de cate ori isi doresc asta.

mi-am dat seama ca nu trebuie sa judec ce s-a intamplat, sa inteleg ca nu poti sa tii pe cineva langa tine, daca pt. acea persoana, nu esti tu cel pe care si l-a dorit.....si, din pacate, eu am aflat asta dupa 13 ani....ca isi dorea altceva...si ca, isi dorea libertate....sa nu depinda de o sotie....si de copii .

si....poate e mai bine asa....fiind despartiti, ne intelegem mai bine decat atunci cand eram o familie. :cry:

"Stiu, noua oamenilor , ne este frica de schimbare.... Dar aminteste-ti ca viata trece , ca suntem oameni si fiecare avem dreptul de a iubi si a ne simti comfortabil in acea iubire "

...asta fac acum... :D

dana70 a scris:

anaid :cry:

asemenea situatii fac parte din realitate.....sunt mii...si mii...

asta nu inseamna ca nu trebuie sa ...traiesti, chiar daca multi (si chiar si persoana care a trecut prin asa ceva)....considera ca nu e corect din punct de vedere....moral.. :D

si daca vorbim de moralitate.....hmmmm......prea putin mai conteaza in ziua de azi, pana si copiii sunt invatati sa isi urmareasca scopurile, indiferent de consecinte.....doar sa le fie bine :D

Te rog sa nu ma intelegi,gresit,chiar m-a,impresionat povestea ta si chiar e trista,mai ales ca la mijloc sunt si copii. Da ,eu am o problema cu cei care nu dau 2 bani pe moralitate,asa din orgoliu .--asta este !;dar nu inseamna ca sunt absurda,cand chiar nu mai exista cale de reconciliere.Dar trebuie sa fi atenta la un lucru:nici nu poti sa-ti inchipui cat de drastici,judecatori,sunt copii.Ei iubesc ,deopotriva ,atat pe mama cat si pe tata.Judecata ,lor ,este dura si inimaginabil de individualista.Si din pacate,ei nu iarta.Cei care pornesc din copilarie cu un asemenea ,handicap,vor fi nemilosi cu parintele adultern.Tu trebuie sa-ti rezolvi problemele;nu-l mai iubesti, te-a mutilat sufleteste,aveti cai paralele---pune punct ! ,si vei vedea ca timpul le va rezolva pe toate.Nu,Nu-ti ,lasa copii sa te judece !