Ravl a scris:asa este , din nefericire cazurile de abandon, pruncucidere, etc ... sunt destule , iar cazurile in care copii cresc doar cu unul dinre parinti sunt si mai numeroase , de ce ?
Am sa pun si eu aceasta intrebare, dar am sa mai adaug ceva... Merita ei oare?
Am sa raspund la aceasta intrebare printr-o mica povestioara.
Am cunosc acum putin timp o persoana, mi-a povestit despre familia ei... suna in felul urmator:
Am sa citez: "Parintii mei chiar daca au avut discutii, nici eu nici fratele meu nu am stiut de ele... Chiar daca mama a avut probleme cu tata, nu a venit niciodata sa se planga la noi. A preferat sa-si rezolve problemele prin comunicare, cu el" Asemenea parinti se intalnesc rar...
Cat despre despartirea lor.. hmm.. toti sufera de comunicare, intelegere, compromisuri. Acum nu mai faci compromisuri pentru tine, el, relatie.. ci, primordial pentru copil/copii.
In cazul in care mama este atacata fizic.. doar traim in secolul violentei..
Eu am ridicat o singura data mana, si o sa-mi para rau pe vecie.. recunosc, am avut o stare de nervozitate exagerata... din cauza serviciului, nu este asta un motiv, nu caut motive... dar nu as mai putea sa fac asa ceva.. indiferent de persoana.