delia delia a scris:Vis-a-vis de Iisus, eu vad tot energia care a lucrat intr-un trup.Nu atitudinea celor ce aveau alte opinii l-au dus la "moarte" ci chiar Doamne-Doamne l-a trimis la "moarte", nu?Bineinteles cu un anume scop! Acela de a fi un exemplu, un model, un mod de viata ce ar trebui urmat.
Buna seara, Delia. Si eu ma bucur ca 'energiile' noastre stau acum, fata in fata, comunicand...
Nu as fi chiar atat de sigur ca Dumnezeu l-a trimis la moarte pe Iisus. Altceva este adevat aici. Poate ca daca Iisus ar fi murit de batranete, avand si cativa copii (apropo, ai vazut chestia cu sarcofagiile, da? ce reactie violenta au avut cei mai inflacarati iubitori de Iisus...), poate ca o mai scrantea interpretand in mod personal, una-alta, si asa mai departe... Nu ar mai fi putut fi ceea ce reprezinta el, astazi, corect?
Pentru ca noi sa devenim mai bunii (unii dintre noi, rectific), el trebuia sacrificat. Pentru ca sa ne para rau. Pentru ca sa ne simtim vinovati pentru apartenenta noastra la aceeasi specie cu cei ce l-au omorat!
Aici, in cursul cel mai favorabil evolutiei noastre, lucrurile s-au intamplat cum trebuiau sa se intample. Doar din acest pct de vedere, Doamne-Doamne, cum ii spui tu, a intervenit.
Pentru ca el este drumul asta pe care bajbaim noi. Energie, cum il percepi tu. Organizare cum il percep eu. Drumul devenirii noastre.
Sau, mai corect, a lui...
o zi buna iti doresc
ironic a scris:Treimea...dupa parerea mea este o inventie. Este multiplicarea egoului ce odata ivit, ne tine prizonieri intr-o lume mizera. Si da, in momentul in care esti contopit cu universul, cu "duhul sfant" daca vrei, nu mai posedezi nimic, nu mai stii nimic, esti un nimeni dar in acelasi timp esti totul. Nu mai esti unul ci esti totalitatea. Nus' daca chiar te pot face sa intelegi parerea mea...
Pe scurt:
1. in universul nostru topit si inghetat, existam noi. Asta este sigur. Tot sigur este ca ne intrebam cine suntem...
2. in acelasi univers, exista, nu stiu sa explic in ce forma, insa vad ca actioneaza, legi bazate pe principii rationale ce organizeaza tot ceea ce exista si se intampla
3. tot aici, in acest univers, atomii, parca trecand la o noua forma, superioara, tot respectand principii rationale de organizare, s-au alcatuit in gene(ARN, ADN)
4. In acelasi, de fiecare data, univers, genele, organizandu-se dupa iarasi principii rationale, alcatuiesc formele de viata.
5. acestea, se organizeaza dupa principii rationale, adunate intr-un comportament prestabilit, denumit de noi instinctFi de acord, ptr moment, sa spunem ca pana aici este TATAL.
6. in acest univers infinit, exista omul. tot o fiinta, insa organizata de principii rationale cuprinse in ceea ce am denumit noi, inteligenta. omul inteligent, creeaza. cot la cot cu natura. este ca si cum ar fi un instrument in mainile Tatalui. Sa spunem, ca punctul, la punctul 6 ar putea fi FIUL.
7. daca revezi putin tot drumul prin care a trecut omul, trecand de la primele imagini pe care acesta a realizat ca le-a observat, desenandu-le pe peretii pesterilor, si continuand cu arcul, sulita, focul, roata, calul, barca, armele, razboiul, cele 10 porunci care inca mai organizeaza si astazi, Iisus, razboiul rece, cald, omniprezent, la muzica ce a inspirat la randul ei, la Apollo, la Luna, la Marte, la naveta spatiala, si pana la Uniunea Europeana (cea care organizeaza dupa norme si principii rationale viata noastra), daca vezi, spuneam, acest drum, pe repede-inainte, ai sa realizezi ca de fapt, si ca vroiam si ca ne opuneam, vantul ce a condus vasele evolutiei noastre a suflat fix pe aceasta directie!
Daca Edison ar fi murit de copil, sa nu crezi ca nu existau, astazi, becuri! Iar acest principiu se aplica la toate inventiile majore ale omenirii.
Acest vant, ca un suflu directional, ca o tendinta, sa-l denumim, pentru moment, DUHUL SFANT!
Altfel spus, tot ce se intampla, se intampla "in numele Tatalui, al Fiului si al Sfantului Duh"!
"Duhul lui Dumnezeu se purta pe deasupra apelor"
Si pentru ca toti cei ce ne-au calauzit viata, cei care au fost adevaratii "luminatori" ai beznei evolutiei noastre, au intampinat greutati, inertii, dogme, temeri, au fost ridiculizati sau rastigniti, putem spune fara sa gresim, ca nu au fost prea fericiti sa poarte crucea ce indica drumul, in brate. Prin comparatie, desigur, cu ceilalti care si-au trait viata nu chiar in egoism, insa pentru sufletelul lor...
Si atunci nu ar fi adevarata si vorba" Fericiti cei saraci cu Duhul"???
Astfel, poti vedea TREIMEA, reala, asa cum intradevar a evoluat de la probabilul BIG- BANG si pana la cea mai minune dintre toate minunile acestui univers topit si inghetat, OMUL.
Nu te grabi, te rog mult, sa-mi raspunzi, inertial. Citeste de mai multe ori textul.
Si lasa-te descoperit de adevar...
sau un munte...poti muta un munte si o casa la modul figurat...de ce sa nu zic ca prin a crede cu tarie in ceva poti realiza ff multe in special de a iti gasi linistea interioara.