SAD EYES a scris:exista iubiri imposibile, iubiri neimpartasite, iubiri false (dar astea nu mai sunt iubiri)...de ce ne trezim de cele mai multe ori spunand ca iubirea doare? se presupune a fi un sentiment inaltator, fericirea suprema...si totusi...suferinta este mult mai mare decat iubirea...ce rost mai are iubirea daca stim de la inceput cat de mult vom suferi? cum sa mai avem curajul sa iubim, sa credem, sa visam, daca am avut una sau mai multe dezamagiri provocate de acest sentiment?
Nu iubirea doare.Ci faptul ca noi proiectam in persoana de langa noi anumite asteptari,fapt care uneori nu coincide cu realitatea.Noi asteptam ceva de la persoana iubita si se intampla ca asteptarile noastre sa fie in zadar.Noi incercam sa il vedem pe cel de langa noi asa cum am vrea noi sa fie,si asteptam sa se comporte,sa actioneze dupa cum credem noi ca e bine,sau ca ar trebui,si nu dupa cum simte el.Si in momentul in care el actioneaza altfel,contrar asteptarilor noastre,ne simtim raniti,ne doare.
Daca noi am incerca sa luam totul asa cum este,sa nu asteptam nimic,sa oferim ceea ce avem de oferit,probabil ca nu am mai suferi.Dar putini sunt cei care pot face acest lucru.Este greu sa oferi tot si sa nu astepti ceva in schimb,chiar daca ne dam seama ca nu asa trebuie sa fie,ca iubim mai presus de orice,la un moment dat un anumit lucru facut contrar asteptarilor noastre ne va rani;la urma urmei cu totii suntem oameni,avem mandrie,ego,principii,un sistem de valori,etc,bine implementate in subconstient.
Dar iubirea,sentimentul de iubire,nu doare.Nu ne poate rani sub nici o forma.