"Apoi am vazut ca nu numai Lestat se schimbase , ci toate lucrurile. Era ca si cum as fi fost in stare sa vad culori si forme pentru prima oara. Eram atat de fascinat de nasturii hainei lui negre, incat,multa vreme,nu m-am uitat la altceva. Atunci Lestat a inceput sa rada si percepeam un sunet cum nu mai auzisem vreodata. Ii mai auzeam inima ca bubuitul unei tobe, la care se adauga acum si rasul acela metalic. Era derutant,fiecare zgomot contopindu-se cu celalalt , asemeni ecoului unor clopotei, pana cand am invatat sa repar sunetele si ele se surapuneau, fiecare hohot slab, dar distinct,crescand in intensitate,dar totusi discret. Vampirul zambi incantat. Zvonuri de clopote."Nu te mai uita la nasturii mei, mi-a spus Lestat. Du-te acolo printre copaci si curata-te de orice urma omeneasca si nu te indragosti atat de nebuneste de noapte , ca te ratacesti!" Asta, bineinteles,a fost un sfat intelept. Cand am vazut lumina lunii cazand pe dalele de piatra, m-am indragostit atat de mult de ea ,incat am stat vreo ora acolo. Am trecut pe langa oratoriul fratelui meu fara sa ma gandesc nici o clipa la el si, stand in mijlocul plopilor canadieni si al stejarilor, am auzit noaptea ca si cum ar fi fost corul de soapte al unor femei, toate chemandu-ma la piepturile lor."
Unul dintre pasajele mele preferate din Interviu cu un vampir - Anne Rice 
...my bad. 
Ma gandeam la alta carte (Pandora's Box de Allison Hobbs) si am confundat.