Oameni fara copii

diclona a scris:

Nu-i musai sa-i judecam pe cei care "nu-si permit" trupeste, "fiziceste", "materialiceste" si "spiritualiceste" sa zamisleasca.

Nu-i asa, e mult mai facil de dat din gura decat sa intelegem ca unii oameni, mai ales batranii, au un "sprijin" sufletesc in matele sau cateii culesi de prin fata blocului?!?

Nu-i asa, e mult mai dificil de ingrijit o blanita decat de aruncat cu pietre-n ea sau de pus otrava-n tavita cu mancare?!?

Ma rog, ideea este ca putem zambi, putem chiar rade-n hohote de semenii nostri, oricare ar fi ei, da' cateodata ar trebui sa ne punem si inimile la bataie spre a incerca sa-i intelegem.

"Ham Ham Ham IUIUIU UIUIEI,

Unde sunt cainii mei, hei

Latrati cu mine acum

.............................

Ham Ham Ham UIUIU UIUIEI, hei" :gum:

Baggy, permite-mi, te rog, sa ma citez.

Ceea ce ai inserat tu acolo era o gluma, cam bleaga, ce-i drept, dar se voia a fi o gluma.

Am 6 catei acasa, unii dintre ei luati de prin boscheti. Mai avem si ograda plina de pisici si nu, n-am copii.

a browser a scris:

Depinde. Unii vor sa aiba si nu pot. Altii ii fac din motive foarte diverse (sa aiba un sprijin la batranete; ca toti fac copii asa ca hai sa facem si noi; din dorinta fierbinte sincera; ca s-a nimerit si asta este...hai sa-l lasam etc.). Cred ca in marea majoritate a femeilor exista dorinta fierbinte de a face copii ca sa se simta impinite in viata. D-aia se perpetueaza specia umana. Daca nu era dorinta asta predominanta in femei - murea omenirea.

Dar exista si femei care pur si simplu nu au dorinta asta de a procrea. Asa cum exista si barbati. Nu toti sunt egoisti, nu toti vor sa fie liberi ca sa-si faca o cariera, nu toti nu sunt in stare sa-si asume responsabilitatea asta, etc. etc. Exista diverse motive, e prea profund subiectul ca sa se generalizeze in vreo directie. Eu asa cred.

Pai,cine ar trebui sa faca,nu face:si invers. :gum: Fara sa mai vorbim de aia facuti la betie.

Arcadia2007 a scris:

Multumesc, multumesc. Am ramas masca asta e, nu ii acuz de nimic ca de ce nu au facut copii sau alte de-astea, e viata lor fac ce vor cu ea. Dar vad reactii si comportamente si la un moment dat trebuie sa ne intrebam de ce. Ce solutii exista? Se poate scoate omul din singuratatea lui, se poate reda omului increderea in oameni?Indiferent cate insuccese ar fi avut in trecut sau neplaceri, omul prezentului poate ajunge totusi multumit si fericit?

Arcadia,ai copii? Ce ai fi facut daca nu puteai avea?

Ce ai face daca ...(nu-ti doresc) iti mor copiii?

ellla a scris:

daca si-au dorit intradevar ... puteau avea... asa cum sunt cupluri care nu pot avea copii asa sunt si leaganele sunt pline de copii abandonati care asteapta luati in sanul unui cuplu...

deci... scuza cu "iubesc pisica pentru ca nu pot avea copil" nu merge

Poate ca sunt oameni constienti.Nu au posibilitati materiale sa-i creasca si prefera sa nu-i aiba decit sa-i chinuie,comparativ cu altii care-i trintesc pe banda rulanta apoi,au pretentia sa-i hraneasca societatea.

Adoptarea unui copil nu e un lucru atit de simplu pe cit pare apoi,nu oricine e dispus sa creasca progenitura altuia.Trebuie sa se infiripe ceva acolo,la corason...

samsara a scris:

Sa stii ca sunt multe femei si barbati care mai bine decat sa faca copii cresc un caine :cry:

Treaba lor! Care-i problema? :cry:

Arcadia2007 a scris:

Nu am deschis topicul pt a judeca, ci pt a trage un semnal de alarma. Daca te faci ca nu vezi gunoiul , nu ai cum sa il cureti. Lipsa de educatie sufleteasca duce la adevarate boli sociale. Preferam sa plangem la telenovele. In viata reala nu se aude sunetul muzical lacrimogen de fond si nu cade reflectorul bine, de aceea e altfel.

Intr-adevar lume de mangaiat e destula, sa vine sa aiba grija gratis de copii mei de exemplu. Poate ca nu le convine. De ce nu m-ar mira?

Referitor la facutul copiilor. Cunosc 2 cupluri care timp de 5 ani nu au putut face copii. Apoi dupa ce au botezat niste copii, au dat haine la copii, au vizitat Leaganul de copii Sf Ecaterina, cu daruri of course, (acolo e si o biserica la care ma duc in fiecare Revelion in ultimii 5 ani, zic asta si ca sa ma laud , na, dar in special sa se ia aminte ca exista si alte moduri de viata) imediat au facut copii. Sunt niste chestii pe care nu multa lume le stie, de ce sa nu incerce si chestii din vechime, din popor, babesti, superstitii sau cum le-or numi altii. Ca nu doare.

Nu mai spune! :) Fiecare,isi ofera iubirea cui are chef! Nimeni nu-i stapin pe sentimentele altcuiva.

Intre un copil ingrat si un caine,eu prefer sa cresc un caine.Cine ,ce treaba are?

Bagherra a scris:

Intre un copil ingrat si un caine,eu prefer sa cresc un caine.Cine ,ce treaba are? :gum:

Copilul nu se naste ingrat, devine asa din cauza ingratitudinii tale.

diclona a scris:

Baggy, permite-mi, te rog, sa ma citez.

Ceea ce ai inserat tu acolo era o gluma, cam bleaga, ce-i drept, dar se voia a fi o gluma.

Am 6 catei acasa, unii dintre ei luati de prin boscheti. Mai avem si ograda plina de pisici si nu, n-am copii. :gum:

Aham... atunci ,ai circumstante atenuante; dar,degeaba daca nu-i dai in leagan.

Cleric Preston a scris:

Copilul nu se naste ingrat, devine asa din cauza ingratitudinii tale.

Te-as sfatui sa nu mai vorbesti gratuit si nici dupa ureche.

Bagherra a scris:

Aham... atunci ,ai circumstante atenuante; dar,degeaba daca nu-i dai in leagan.

Am crescut ca romulus si remus sugand din ţ

Bagherra a scris:

Te-as sfatui sa nu mai vorbesti gratuit si nici dupa ureche. :think:

E un non sen sa vorbim despre ingratitudinea sau reconostiinta copilului fata de parinte pentru ca l-a adus pe lume atata timp cat copilului nu i s-a cerut acordul in privinta asta. Deasemenea copilul nu trebuie sa linga talpile parintelui cand acesta-i ofera ceva. E placerea parintelui. Copilul nu a cerut nimic. Atunci cand ceri si ti se ofera, poti sa fi recunoscator. Dar asta nu in familie. In familie schimburile si ajutorarile se fac din dragoste. Neconditionat, dezinteresat. Slugarniciie, conditionarile, obligatiile, recunostiintele nu-si au locul unde exista dragoste.

Cum vine aia sa fi recunoscator parintelui ca te ajuta din dragoste? Sau cum ar veni sa fi recunoscator sotiei ca iti permite sa i-o tragi si nu te pune la plata ca o prostituata? Automat o sotie care ar solicita recunostiinta pt asa ceva e o curva si trebuie data afara din casa, trimisa acolo unde

Merg sa studiez conjugarea verbului "a fi". La conjunctiv.

Cleric Preston a scris:

E un non sen sa vorbim despre ingratitudinea sau reconostiinta copilului fata de parinte pentru ca l-a adus pe lume atata timp cat copilului nu i s-a cerut acordul in privinta asta. Deasemenea copilul nu trebuie sa linga talpile parintelui cand acesta-i ofera ceva. E placerea parintelui. Copilul nu a cerut nimic. Atunci cand ceri si ti se ofera, poti sa fi recunoscator. Dar asta nu in familie. In familie schimburile si ajutorarile se fac din dragoste. Neconditionat, dezinteresat. Slugarniciie, conditionarile, obligatiile, recunostiintele nu-si au locul unde exista dragoste.

Cum vine aia sa fi recunoscator parintelui ca te ajuta din dragoste? Sau cum ar veni sa fi recunoscator sotiei ca iti permite sa i-o tragi si nu te pune la plata ca o prostituata? Automat o sotie care ar solicita recunostiinta pt asa ceva e o curva si trebuie data afara din casa, trimisa acolo unde

Este o vorba:

"Cine are sa-i traiasca,cine nu, sa nu-i doreasca!"

fiecare cu alegerea lui si puterea de asumare a responsabilitatii....in rest ...no comment

Bagherra a scris:

Esti rupt de realitate... :roll: si ai probleme grave nu doar in copilaria ta dar si in psihic daca consideri ca respectul si recunostinta datorate unui parinte inseamna slugarnicie.

La multi ani stimata si iubita tovarasa si mama eroina Baghera, fie cum spui tu, copiii sunt ingrati daca nu te respecta si nu iti sunt recunoscatori, ba mai mult, tu sigur nu ai nici un amestec in asta. Asa cum nici Elena Ceasescu impreuna cu barbatusu nu au avut nici un amestec in ingratitudinea celor care i-au ciuruit pe 25 dec 1989 ("mai copii, ce faceti, nu ma legati, as putea sa va fiu mama").

Respectul si recunostiinta nu sunt datorate de copil parintelui in mod gratuit si automat. Ci vin din iubirea copilului pentru parinte ca o consecinta a iubirii parintelui pentru copil. Recunostiinta si respectul sunt catigate de parinte, nu impuse. De aceea spuneam ca nu putem vorbi de respect si recunostiinta in sine in interiorul unei familii. Fara dragoste acestea nu exista ci sunt doar manifestari ale subordonarii, ale impunerii, si de multe ori ale fricii copilului fata de parinte.

Chelnerul poate fi recunoscator clientului pentru un bacsis mai mare dar asta nu inseamna ca isi iubeste clientul. Idem exemplul cu cersetorul care primeste o pomana mai mare. Sunt niste subtitlitati care daca nu sunt intelese la timp, conduc la drame ireparabile.