Automutilarea

Ryea a scris:

Esti sigur ca sunt standardele tale?

Mai mult ca sigura.Parintii mi-au zis ca sunt multumiti de mine (ceea ce eu nu prea cred,dar in fine) si ca nu e nici o problema daca iau note mici sau nu imi reuseste ceva,important e sa fiu sanatoasa (am ceva probleme,am mai deschis un topic despre anorexie si depresie).Standardele mele sunt cele mai greu de ajuns si chiar daca le ajung acestea se ridica mereu,mereu.

milk.h.inis a scris:

Standardele mele sunt cele mai greu de ajuns si chiar daca le ajung acestea se ridica mereu,mereu.

e aiurea, ai zis ca nu mananci ca vrei sa ramai copil, sau poate sa te sinucizi prin infometare. ca sa atingi niste standarde, e necesar sa cresti mare, cu atat mai putin sa te sinucizi. asta e gandire disjuncta. poate ai primit de la parinti comenzi care se bat cap iin cap (unul vrea sa ramai copil, altul vrea sa atingi standarde). si nu e necesar sa iti spuna astea in prezent, poate ti le-au spus in trecut, verbal si non verbal. insa acum nu mai esti constienta de aceste comenzi, si le executi inconstient pe o cale patologica.

exemplu personal: maicamea a vrut sa ajung medic. nu am ajuns sa mai practic medicina pentru ca acum, la 36 de ani, inca voia sa imi dea caciulita, carnita...totusi sunt in avantaj fata de vecinul de langa, care la 65 ani, e tot un copil pentru mama lui de 85 ani. Din fericire, am stopat aceste jocuri, dar am devenit constient de ele abia dupa terapie.

Asa ca...investigheaza. Suntem rezultatul unor asteptari (uneori secrete) ale parintilor, si deciziile de a le duce la indeplinire nu sunt (uneori) cele mai fericite. Uneori sunt decizii gresite, si compulsive (pt ca sunt o descarcare a unei traume din copilarie).

Thumbedunion a scris:

e aiurea, ai zis ca nu mananci ca vrei sa ramai copil, sau poate sa te sinucizi prin infometare. ca sa atingi niste standarde, e necesar sa cresti mare, cu atat mai putin sa te sinucizi. asta e gandire disjuncta. poate ai primit comenzi care se bat cap iin cap de la parinti (unul vrea sa ramai copil, altul vrea sa atingi standarde). si nu e necesar sa iti spuna astea in prezent, poate ti le-au spus in trecut, verbal si non verbal.

exemplu personal: maicamea a vrut sa ajung medic. nu am ajuns sa mai practic medicina pentru ca acum, la 36 de ani, imi da caciulita, imi da carnita...totusi sunt in avantaj fata de vecinul de langa, care la 65 ani, e tot un copil pentru mama lui de 85 ani. Din fericire, am stopat aceste jocuri, dar am devenit constient de ele abia dupa terapie.

Asa ca...investigheaza. Suntem rezultatul unor asteptari (uneori secrete) ale parintilor, si deciziile de a le duce la indeplinire nu sunt cele mai fericite.

Nu,parintii mei nu au nici o treaba cu asta.Ei nu avut niciodata mari asteptari de la mine,pur si simplu s-au multumit cu ce au primit.Chiar si cand eram mai enorma decat sunt acum (mi-e rusine sa zic cate kg aveam) ei erau multumiti si nu imi reprosau nimic,ci din contra imi spuneau ca arat mai bine (stiu ca minteau) si ca ar trebui sa mai mananc.

Esti psiholog?Psihiatru nu cred ca poti fi,pt ca ar fi trebuit sa termini medicina.Ai o gandire foarte profunda,nu m-am gandit niciodata la chestiile astea din punctul asta de vedere.Merci. :)

milk.h.inis a scris:

Nu,parintii mei nu au nici o treaba cu asta.Ei nu avut niciodata mari asteptari de la mine,pur si simplu s-au multumit cu ce au primit.Chiar si cand eram mai enorma decat sunt acum (mi-e rusine sa zic cate kg aveam) ei erau multumiti si nu imi reprosau nimic,ci din contra imi spuneau ca arat mai bine (stiu ca minteau) si ca ar trebui sa mai mananc.

Esti psiholog?Psihiatru nu cred ca poti fi,pt ca ar fi trebuit sa termini medicina.Ai o gandire foarte profunda,nu m-am gandit niciodata la chestiile astea din punctul asta de vedere.Merci. :)

Pai daca nu exista nici o relatie cauza efect, mai ramane de luat in considerare posesia demonica. Din cunostiintele mele de teologie, diavolul s-a vrut perfect, fara pacat, asemenea lui D-zeu, a devenit plin de trufie, insuportabil, si l-au dat jos. I-au pus si un numar, 666, pentru ca tinde spre 7 si nu-l poate atinge.

Insa, o dau iar pe psihologie, slabiciunea accentuata, ca si obezitatea morbida, sunt un mod de a agresa pasiv pe cei din jur, vine din copilul tau rebel. Tot ce obtii cu slabirea asta e mila celor din jur, iar mila e de fapt dispret. Asta vrei sa colectezi, dispret?

milk.h.inis a scris:

Nu,parintii mei nu au nici o treaba cu asta.Ei nu avut niciodata mari asteptari de la mine,pur si simplu s-au multumit cu ce au primit.Chiar si cand eram mai enorma decat sunt acum (mi-e rusine sa zic cate kg aveam) ei erau multumiti si nu imi reprosau nimic,ci din contra imi spuneau ca arat mai bine (stiu ca minteau) si ca ar trebui sa mai mananc.

Si parintii mei mi-au dau tot ce mi-am dorit in limita posibilitatilor , nu au fost deloc exigenti , nu mi-au impus limite , nu m-au fortat cu nimic , nu m-au lovit , pe scurt mi-au cerut putine.Daca ramaneam corigent nu ma certau cum ar face un parinte zdravan ci ma dojeneau zicand ca nu e nimic ca dam bani la prof si se rezolva , cand m-am lasat de facultate au zis ca nu e nevoie sa o fac , cand m-am imbolnavit psihic au zis ca nu e nevoie sa muncesc ca ma intretin ei.Mereu am fost cel mai cel in ochii lor.M-au rasfatat (Rasfatul nu e atunci cand un copil primeste prea multa dragoste sau prea multa atentie ci atunci cand parintele incearca sa compenseze atentia si dragostea cumparandu-i detoate sau facandu-i pe plac copilului )

Unii ar putea spune ca sunt parinti de milioaneca nu am ce sa le reprosez.Insa mi-au aplicat o forma de agresiune mai grea decat bataia , certurile , reprosurile etc, si anume neglijarea ,lipsa de atentie , ignoranta , indiferenta.Lor le-a fost mai usor sa ma lase de capul meu , decat sa se implice in educatia mea sa isi dea interesul , sa imi traseze niste limite.

Am simtit inca de mic lispa lor de interes fata de mine si asta m-a facut sa ma simt un nimeni , sa imi creez convingerea ca sunt un nimic si ca nu merit mult de la viata , ca nu sunt important.Din pacate si acum traiesc cu convingerea asta

Cred ca tu nu mananci ca sa primesti atentie, afectiune din partea alor tai.

erena a scris:

nu doamne fereste..aiai sunt mai nebuni ca mine :> ...si m-as alege in cel mai bun caz cu o bataie sora cu moartea :) ...si chiar nu e nevoie

Măcar alea nu lasă semne...

Oricum, explică-mi şi mie ce te ţine

Cristinick a scris:

Acum eşti mai aproape?

Nu voi fi niciodata indeajuns de aproape.Dar de fiecare data cand ma autodistrug imi pare ca sunt putin mai aproape.

milk.h.inis a scris:

Si eu ma tai de un an.Am multe cicatrici pe mana de la taieturi si arsuri cu tigara.Acum cateva zile am ''scris'' pe mana FAILURE.Mda,suna cam teribilist si stiu ca o sa regret asta toata viata,dar asta am simtit atunci ca trebuie sa fac.

Nu suna neaparat teribilist ci doar suna a avea nevoie de ajutor.

Cristinick a scris:

Măcar alea nu lasă semne...

Oricum, explică-mi şi mie ce te ţine

automutilare psihica.... nu fizica... oh well...

pentru ca stiu ca lasa urme mult mai mai decat un cutit. (vorbesc serios, sau scriu?)

Oricum din punctul meu de vedere nu exista boli phsihice... sau phsihiatrice. (ph se scrie nu?)

n-am nevoie să mă automutilez.

m-a automutilat azi pisica, de-mi venea s-o autosinucid.

serios, la ce bun să mă tai cu lama ? necăjesc puţin pisica şi-mi lasă nişte cicatrici enorme pe m