The Unknown a scris:
Eu prima oara am auzit acest cantec de jale, ca nu e in parametri mei, pe stilul meu ca sa dau cautare.
Insa moartea ... este cu totul altceva decat se canta, se imagineaza, se profaneaza.
Nu-i cântec de jale. Ci e mai degrabă umoristico-filosofic, în sensul că moartea e privită, cu umor, ca o transformare.
Dar ia-l și p'ăsta în care e vorba de iubire. Iubirea, nu-i așa, care trece dincolo de dimensiuni...
Când vom ajunge Dincolo, „instanțele superioare” nu ne vor întreba câte compoturi sau ciorbe am gătit la viața noastră, ci cât de mult am iubit și care a fost binele pe care l-am făcut celor din jur, la viața noastră. 
In State deja se foloseste si cred ca va fi de curand raspandit peste tot pe planeta. Pe aici nu se viziteaza cimitirele foarte des, costa scump ceremonia si ocupa doar loc in spatiu urban. Si in Romania deja demult nu se aloca spatii noi mormintelor, se refolosesc pe cele fara rude in viata care ar plati taxa la biserica. Mama mea a platit pe 10 ani tot ce avea de plata pentru morminte si taxa de membru de biserica si totusi dupa 5 ani deja erau alti ingropati in locul respectiv, deci nu se merita cheltuiala ca tot acolo ajunge mortul si cei morti de 100 de ani sau primii decand s-a deschis cimitirul.