K0ntr0VerSy

De ce e insolenta? N-a pus o intrebare deplasata..

Si a mea e a doua intrebare al carei raspuns direct il ocolesti :) Dar niste raspunsuri tot imi dai

Nu's

Poate fi o iluzie pt tine. Pentru unii implinirea se atinge cand au o familie, un copil, liniste sufleteasca.

Aspiratiile difera, f adevarat...si nu vor fi niciodata la fel pentru toti indivizii.

Si o ultima intrebare: ai incercat vreodata sa-ti faci apropiatii fericiti?

"Lumea femeii e iubirea,

Iubirea barbatului este lumea"

(parafrazare, caci nu mai stiu exact, dupa Goethe)

Te intreb: aceste doua versuri au vreun sens, vreo semnificatie pentru tine? Iti transmit ceva anume? Si daca da, ce?

Amarena a scris:

De ce e insolenta? N-a pus o intrebare deplasata..

Aici nu suntem la "Stii si castigi" (in sensul in care trebuie sa alegi A sau B).

Amarena a scris:

Si a mea e a doua intrebare al carei raspuns direct il ocolesti :) Dar niste raspunsuri tot imi dai

Asa.

Mireluţa a scris:

Poate fi o iluzie pt tine. Pentru unii implinirea se atinge cand au o familie, un copil, liniste sufleteasca.

Si o ultima intrebare: ai incercat vreodata sa-ti faci apropiatii fericiti?

Daca esti implinit, ar insemna sa ti se indeplineasca toate dorintele. Tot ar mai lipsi ceva. Daca te multumesti cu ce ai, esti mediocru.

Sa incerci sa ii faci pe cei de langa tine fericiti e cea mai mare greseala pe care o poti face. Evident ca am facut-o.

<Acces denied>.

Ametist a scris:

"Lumea femeii e iubirea,

Iubirea barbatului este lumea"

(parafrazare, caci nu mai stiu exact, dupa Goethe)

Te intreb: aceste doua versuri au vreun sens, vreo semnificatie pentru tine? Iti transmit ceva anume? Si daca da, ce?

M-am uitat peste post-urile tale si te-am remarcat. Imi placi.

Am raspunsul pregatit, insa ti-l dau peste doua pagini. Ba nu - trei.

K0ntr0VerSy a scris:

Am raspunsul pregatit, insa ti-l dau peste doua pagini. Ba nu - trei.

Bun, dupa trei pagini sunt sigura ca iti vei aduce aminte.

Ps: sa inteleg ca "programezi" raspunsurile, alta intrebare: iti place sa detii controlul?

Doar nu crezi ca am sa uit?

Barbatilor le cam place sa detina controlul, da, insa sunt atat de netoti incat chiar cred ca o fac.

Cateodata imi place controlul, cateodata nu. Ma consider echilibrat din punctul asta de vedere. Cedez controlul atunci cand nu sunt stapan pe ceva, macar din ratiunea sa nu fiu penibil.

M-ai dezamagit putin, in sensul in care, daca m-ai fi santajat putin ("da-mi raspunsul acum, nu e corect, esti lipsit de maniere, etc."), ti l-as fi dat pe loc si probabil mi-as fi cerut scuze.

Am rabdare sa astept raspunsul, in masura in care vei vrea sa il dai. Nu seaca Oltul si nici nu se prabusesc Carpatii daca nu o vei face.

Oricum, imi plac mult mai mult "raspusurile" primite din dorinta de a raspunde, si nu prin santaj, manipulare sau mai stiu eu ce. Pana la urma, e un dialog aici, nu interogatoriu- deci, tu decizi daca vrei sa il pastrezi sau nu.

Acum m-ai dezamagit tu pe mine

Aud des cuvantul dezamagire.. Oare nimeni nu sesizeaza ca el ascunde un sens pozitiv extraordinar?

Daca tot suntem pe topicul tau, care crezi ca ar fi sensul asta pozitiv al... dez-amagirii?

Ametist a scris:

Am rabdare sa astept raspunsul, in masura in care vei vrea sa il dai.

Nu ti-am spus ca nu iti voi raspunde, in plus daca nu ti l-as da, as putea fi acuzat de lipsa de maniere. M-ar deranja. Cu atat mai mult cu cat acuzatia ar veni din partea ta, o persoana pe care o plac. Pana ajungem la pagina opt, spune-mi de ce crezi ca te aman? (*)

Amarena a scris:

Acum m-ai dezamagit tu pe mine

De ce?

Ametist a scris:

Daca tot suntem pe topicul tau, care crezi ca ar fi sensul asta pozitiv al... dez-amagirii? :)

Aici trebuie sa intervin cu ceva spiritual, nu?

Nu m-am gandit pana acum ca dezamagirea ar fi benefica. Daca ma indemni sa ma gandesc la asta, as spune ca dupa dezamagire vine cunoastere. In sensul ca realizezi cinismul vietii, faptul ca esti supus subiectivitatii, devii mai circumspect, lucru care iti ajuta in viitor, devii mai precaut(a). Doare.

Dezamagirea vine numai de la cei apropiati pentru ca ai facut greseala (obligatorie dealtfel) sa ai incredere in ei. Esti victima propriei greseli pe care cu siguranta o s-o mai faci. Desi esti mai circumspect (vezi precedentul) si ti-ai promis sa nu o mai faci, in mod inexplicabil, se intampla din nou. Dezamagirea si frustrarea ce va urma vor fi chiar mai mari. Si iar. Nu cred in "invata din greseli". Inveti, insa nu te opresti. Dar eu ma opresc aici.