Ravl a scris:oricine poate posta si sa ne impartaseasca ceva din experientele traite ...
deci, aparitia hormonului maternal, produce o modificare profunda la nivel psihic pentru tanara mamica ... atat in perioada pre natala, dar mai ales in primele 40 de zile de la nastere .
gama de manifestare hormonala este multipla, ea difera cu siguranta de la persoana la persoana, in functie de temperament, educatie, mediu social, etc ... .
cum va manifestati voi, femeile ?
care este reactia barbatilor, vis-a vis de toate aceste transformari ? :)
Sunt si eu mamica :) . Am un baietel de 3 ani. Pentru mine a fost teribil pentru ca nu am avut familia langa mine (mama, mama soacra....) Multumesc lui Dumnezeu ca a venit una din surorile mele chiar cu o zii inainte de nastere. Si ea si sotul au stat cu mine in timpul nasterii. (Am impresia ca in Romania la tatici nu le da voie sa stea in sala de nasteri.) Sora mea si sotul au stat pana am nascut, si dupa aceea (de soc cred) sau dus amandoi intr-un bar si sau facut praf, 
:) de nu sau mai trezit pana a doua zii la ora 4 pm. Eu nu am avut mare experienta cu copii (chiar daca am fost 5 copii la parinti).
Ca noua mamica eram cam asa:
-verificam copilul din 5 in 5 minute sa vad daca mai respira (pentru ca am citit multe despre copii care au murit in patut sufocati)
-in primele saptamani abia ma puteam misca de durere. Am noroc ca am fost o persoana atletica asa ca, conditia fizica m-a ajutat sa ma vindec repede.
-ma simteam oarecum ciudat in timpul alaptatului (nu pot sa explic in cuvinte de ce)
-imi era si frica sa fac un dus fara sa am copilul langa mine. Il puneam in carucior si faceam un dus repede.
-imi era frica sa spal copilul, sa nu raceasca.....
Si pot continua cu multe chestii care acum mi se par idiotenii dar atunci ma conducea frica. Frica ca o sa se intample ceva cu bebe, frica de o responsabilitate asa mare. Crezi ca esti pregatit in timpul sarcini dar nici pe aproape.
Abia cand copilul meu a ajuns pe la varsta de 2 ani am inceput sa ma relaxez.
Cu taticu..... :) am continuat sa avem relatii sexuale pana am ajuns cam la vreo 8 lunii in timpul sarcini, dupa aceea burtica era prea mare. Dupa sarcina, mi-a luat cam vreo 6 saptamani ca ranile sa se inchida, nu complet dar suportabil. Cu putina intelegere din partea amandorura, se poate. Depinde de fiecare caz.
Acum, daca mai ai si famile langa tine, eu cred ca ar trebui sa profiti un pic si sa lasi bebicu din cand in cand cu bunica si sa iti scoti sotia la un film sau oriunde ii place sau va place. Chiar daca suntem mamici asta nu inseamna ca nu vrem sa mergem si noi sa vedem lumea. Vrem sa avem si noi prieteni in continuare.
Oricum, se schimba viata de cuplu complet. Viata voastra o sa se invarta in jurul programului copilului. Cand doarme, cand mananca cand vrea sa se joace....
Sfatul meu, daca ai familie aproape, implicai cat mai mult. O bunica pensionata face cel mai bine vietii de cuplu. 
Si cel mai important pentru tatici: RABDARE!
