DarkBringer a scris:Cand crezi ca stii ceva ridici cel mai mare obstacol in calea cunoasterii. Si asta face voi: credeti. Te-ai prins? Nu lasati nimic din exterior sa vina la voi.
Aici cu obstacolul sunt de acord. Dar spune-mi, a crede poate fi obstacol in calea carei cunoasteri? Ca nu cred ca, daca crezi in Isus, nu te mai duci la slujba, nu mai ai familie, sau viata sociala, nu te mai distrezi sau altele etc. Nu confunda delirul mistic, sau fanatismul religios cu aceasta. Si nu confunda nici conditionarile impuse de vari secte sau grupari para, orto sau meta religioase

, cu credinta din suflet. Isus tocmai asta a facut, nu a conditionat pe nimeni. Esti liber sa alegi ce doresti. Si sa crezi ce vrei. A lasat si stiinta si cunoasterea libere, si chiar Le-a dat posibilitatea oamenilor sa se foloseasca de aptitudinile lor, pentru a se dezvolta. Si ce nu lasa sa vina din exterior cei care cred in El?Manele, stiinta furtisagurilor ascunse sub masca politiciii benefice, poate cateva mercedesuri cumparate pe bani hotiti?, sau ce?! Daca la "beneficii" de-astea te referi ca lasa necredinciosii sa vina la ei din exterior, atunci mai bine lipsa.
DarkBringer a scris:Pai la fel de bine pot sa cred si in Quasimodo sau Budha. Credinta in ce, in niste manuscrise care nu s-au putut sustrage influentei timpului? O cunoastere fara actiune este zero. Degeaba stiti un lucru daca nu actionati in consecinta. Se anuleaza.
Pai, cred ca e mai usor sa crezi in Quasimodo ;) decat in Budha.

Pentru ca si Budha spunea niste chestii de-alea de nu le plac multora, adica sa renunte la cat mai multe "chestii" din cele pamantesti care vin din exterior, :P in favoarea vietii spirituale. Dar bietul Quasimodo nu zicea nika. Cauta numai sa traiasca si el pe lumea asta.Si cine te-a pacalit asa rau pe tine ca cine cunoaste are actiune zero?! Pai, cine cunoaste are actiune la greu. Din aia cinstita, pe principiul de la OK la OK. :-