haym herman a scris:Prima mare sarbatoare crestin-o pagina este 25 Decembrie.Ziua morti si a renasterii zeului Soare ,pe care Constantin a crestinat-o.
15 august ziua marii zeite Diana din Efes ,Zeita fertilitatii,carte la rindul ei a fost suprapusa pe ste alta sarbatoare tot a unei zeite..Nu cred ca e cazul de argumente ca e plin peste tot pentru cei interesati.O alta sarbatoare este ziua invierii ,care nu coincide cu pastele evreiesc tocmai din aceleasi motive.Pesahul evreiesc este legat de data de 15 a lunii Nisan ,pe cind ziua invierii ,trebuie sa fie numai ziua intiia a saptaminii ,dupa vechile ritualuri.
Cu stima Haym Herman Israel.
Constantin I, (306-337) atat el, cat si mama sa Elena au fost niste tirani si criminali. El a ucis si Elena a avut o mare influenta asupra lui, deci complice.
Toata viata sa Constantin a fost in esenta “pagan”, adorator al Soarelui. Inaintea bataliei decisive la Portile Romei, Constantin, fiul bastard al lui Constancio Clori si al concubinei sale Elena, o fata-n casa de origine orientala, a avut o experienta religioasa. Nu era altul mai devotat ca el zeului-soare: deasemeni il adora pe Apolo. In ajunul bataliei, ingenunchiat, cu fata la soare, rugandu-i-se cu fervoare, auzi deasupra capului sau un nume: Christos, si „vazu” pe cer cuvinetele: “In hoc signo vinces” (cu acest semn vei invinge). Uite ca si lui i s-a aratat Iisus ca lui Saul in desert.
Acest nume, Christos, era noua sa divinitate.
Ziua urmatoare, 27 octombrie 312, dupa ce s-a rugat toata noaptea noului zeu, la rasaritul soarelui, pentru a-l avea alaturi pe Iisus, a ordonat atacul, a invins, si acea cruce cu monograma lui Cristos inconjurata de coroana de lauri, labarum, s-a convertit in simbolul si stindardul Imperiului Roman crestin. Armata rivala purta simbolul Soarelui, zeu pagan. A fost prima data in istoria Romei cand se dadea o batalie in numele religiei. In orice caz, din momentul acelei viziuni Constantin s-a simtit crestin: dar nu s-a botezat, nici nu s-a convertit in primul imparat crestin al Romei pana pe patul de moarte.
In anul 313, nu din bunatate crestineasca, ci din diplomatie politica, prin faimosul edict de la Milano care proclama respectarea tuturor religiilor, a dat inapoi crestinilor toate bunurile ce le fusesera confiscate cu spada. A fost mult mai credincios monarhiei toata viata sa decat religiei. Religia a fost un mijloc de a obtine ceea ce dorea: putere, un imperiu. Ca fiu ilegitim niciodata n-ar fi fost ales imparat. A obtinut acest lucru cu spada si cu religia.
Cand Constantin ii numea pe preotii catolici „dragi frati” nici macar nu era crestin. Alt paradox al istoriei, Constantin, un pagan, are idea unui conciliu al tuturor comunitatilor crestine. Bun strateg. Pretul „convertirii” lui Constantin la crestinism a fost pierderea inocentei. S-a foloisit cu cinism numele lui Cristos si mesajul sau evanghelic.
Isus a preferat sa fie crucificat inainte de a impune punctul sau de vedere.
haym herman a scris:Prima mare sarbatoare crestin-o pagina este 25 Decembrie.Ziua morti si a renasterii zeului Soare ,pe care Constantin a crestinat-o.
15 august ziua marii zeite Diana din Efes ,Zeita fertilitatii,carte la rindul ei a fost suprapusa pe ste alta sarbatoare tot a unei zeite..Nu cred ca e cazul de argumente ca e plin peste tot pentru cei interesati.O alta sarbatoare este ziua invierii ,care nu coincide cu pastele evreiesc tocmai din aceleasi motive.Pesahul evreiesc este legat de data de 15 a lunii Nisan ,pe cind ziua invierii ,trebuie sa fie numai ziua intiia a saptaminii ,dupa vechile ritualuri.
Cu stima Haym Herman Israel.
CORELAREA CALENDARULUI IUDAIC CU CEL GREGORIAN
Douasprezece luni lunare totalizeaza aproximativ 353, 354 sau 355 de zile (in functie de tipul anului), spre deosebire de anul solar in care douasprezece luni totalizeaza 365 sau 366 de zile. Datorita acestei diferente, lunile, anotimpurile (bazate pe calendarul lunar si respectiv cel solar) nu s-ar alinia unele cu altele, deoarece sunt bazate pe doua sisteme care nu se coreleaza perfect. Aceasta problema este intarita si de faptul ca Tora (Exodul 23:15) prezinta sarbatoarea de Pesah ca o sarbatoare a primaverii ("Sarbatoarea Azimilor sa o pastrezi. Sapte zile sa mananci paine nedospita , precum ti-am poruncit, la momentul potrivit in luna primaverii, caci in aceasta luna ai iesit din Egipt..."). Calendarul iudaic contine 12 luni (sau 13 luni in anii bisecti).
Pentru a corecta eroarea si pentru a face sarbatorile evreiesti sa aiba loc in acelasi anotimp in fiecare an, calendarul iudaic este "corectat" prin adaugarea unei intregi luni calendaristice, conform unor reguli bine definite. Astfel, intr-un ciclu de 19 ani, sapte ani sunt bisecti si acestora li se adauga o luna in plus, luna Adar II. Cei sapte ani sunt anii al 3-lea, al 6-lea, al 8-lea, al 11-lea, al 14-lea, al 17-lea si al 19-lea. Numaratoarea lor porneste de la originea calendarului iudaic care este ziua de 1 Tishri AM (anno mundi), considerata de catre traditia iudaica ziua crearii de catre Dumnezeu a primului om, Adam, si corespunzatoare zilei de 7 octombrie 3761 i.e.a.
Conform calendarului iudaic, data de astazi este: 6 AdarII 5768
Daca nu stie cineva cand este nascut un copil care l-a infiat, sau chiar a lui sa fie si in unele circumstante, nu se stie data nasterii cred ca se poate alege o zi. Toate zilele, anii,... sunt ale Domnului, si facute ptr. noi.
Poate am facut greseala ca te-am intrebat despre asa ceva. Sunt curios daca s-ar putea calcula, data nasterii Domnului Isus, dupa calendarul iudaic.
Ziua invierii la fel nu are cum sa corespunda, daca sunt diferiti anii, lunile,...
Mai bine ne scriem de Isus sau Cuvantul Torei.
Sa fi iubit.