Început de nightwish, Lun 14 mai 2007 · 75 răspunsuri · 15.615 vizualizări
nightwish a scris:Aici e vorba de altceva, nu de speranta. :(Pai.. bun.. te incita respingerea.. dar cand omul ala iti spune ca ce-i mult e prea mult.. de ce insisti? De ce te incapatanezi sa crezi ca esti tu ala macho si poti avea pe oricine?
pentru ca poti avea pe oricine ...daca vrei cu adevarat ...
Nu prea cred asta.
nightwish a scris:Aici e vorba de altceva, nu de speranta.Pai.. bun.. te incita respingerea.. dar cand omul ala iti spune ca ce-i mult e prea mult.. de ce insisti? De ce te incapatanezi sa crezi ca esti tu ala macho si poti avea pe oricine?
pai...din orgoliu...nu??
nightwish a scris:Nu prea cred asta. :(
asta e primul pas spre esec ...sa nu te crezi in stare ...stii ce se spune ,cu credinta poti muta muntii ...cu iubire ,ii dai jos si faci altii ..(asta e personala )
red2shoes a scris:pentru ca poti avea pe oricine ...daca vrei cu adevarat ...
sunt de acord !!! la momentul potrivit cu atitudinea potrivita succes garantat , dar greu ... greu
coldeyes a scris:sunt de acord !!! la momentul potrivit cu atitudinea potrivita succes garantat , dar greu ... greu
nu exista om fara sa aibe o slabiciune ,fara "calcaiul lui ahile " ...daca tintesti bine ,nu se poate sa nu-l numaresti ...
nightwish a scris:De ce nu ne acceptam "infrangerea" si mergem mai departe?
Cred ca e de la defecte de memorie...
Ceva a facut persoana respectiva la un moment dat... ceva fain... nu cred sa fi fost absolut totul rau din secunda 1....
Alegem cumva sa tinem minte partile bune si sa le uitam fenomenal de repede pe cele rele...
Uite de exemplu la mine... a fost candva in viata mea o persoana care... mi-a dat lumea peste cap... A fost ca si cum ai vrea o persoana de nota 9... te-ai multumi si cu una de 8 si brusc descoperi ca ti-e data scala peste cap... si ca persoana din fata ta e de nota 20.
Da, au fost momente faine... dar au fost si momente in care a durut fantastic de tare... si tot n-am reusit sa o uit...
Probabil ca ar fi trebuit sa accept infrangerea si sa-mi vad linistit de viata... si crede-ma ca am incercat... si uneori imi iese... uneori reusesc sa uit cat de bine a fost cu ea... uneori...
Cred ca de dragul polemicii ne putem referi la doua momente in care poate sa apara aceasta neacceptare a "infrangerii". Pe de o parte atunci cand incercam sa cucerim pe cineva si persoana nu se arata deloc interesata de intentiile noastre si pe de alta parte atunci cand in urma unei despartiri pe care nu am dorit-o, continuam sa "bark at the same-wrong tree", in speranta ca vom convinge acea persoana sa se intoarca la noi. In ambele cazuri e vorba intr-o masura mai mica sau mai mare de infrangere. In primul caz putem sa argumentam in favoarea unei astfel de atitudini pentru ca uneori, respingerea si lipsa de interes ne atata si ne stimuleaza, astfel incat devenim tot mai creativi si investim resurse in a seduce- un joc placut, pana la urma, al doilea caz e destul de patetic, din punctul meu de vedere, si are de a face intr-adevar cu imposibilitatea de a accepta pe de o parte un adevar, oricat de neplacut, dar si de a intelege si respecta dorinta celuilalt.
Editat Lun 14 mai 2007 23:56
Anca/Maria a scris:da, buna intrebare. Eu inca nu am gasit o explicatie, poate au altii una si pentru noi
Poate ar trebui sa ne deschidem un club !
Cavaleru a scris:si uneori imi iese... uneori reusesc sa uit cat de bine a fost cu ea...
dar de ce sa uiti? daca am uita, atunci am putea spune pe buna dreptate ca am pierdut degeaba tot acel timp....de ce sa nu ne bucuram de amintiri?
