La modul absolut normal ca nu e "autentica" iubirea. Doar ca nu traim deloc "la modul absolut". Traim la modul... marunt, subiectiv, in care adevarul e definit automat in mod relativ la un punct/sistem de referinta, si diferenta dintre opuse e data doar de proportii. Deci e normal ca tot ceea ce facem sau simtim sa fie conditionat, la un anumit nivel definit individual, de niste impulsuri primite. Nu inseamna asta catusi de putin ca nu suntem sau nu putem fi autentici.
La modul absolut poti sa te raportezi doar alegand singur sa faci asta, in lipsa unei interactiuni directe cu acel adevar, care sa iti afecteze increderea in el. E usor sa spui ca il iubesti neconditionat pe Dumnezeu, pentru ca e in primul rand o constructie mentala, si nu ceva de la care astepti ceva concret (din moment ce dogma implica acceptarea lui Dumnezeu indiferent de ceea ce ti se intampla nu ai cum sa fii dezamagit de el, deci poti iubi la modul "absolut").