si pe mine ma atrage mai mult ( ^_^ daca se poate spune asa ) ideea ca, in momentul despartirii, cei dragi mie vor vedea o masa pe care sta o urna si alaturi o poza cu mine intr-un moment fericit al vietii. nu o fata imobila, rece si desfigurata...brrr...
am fost la cateva inmormantari ale unor rude foarte apropiate. dupa ce l-am vazut pe defunct, invariabil n-am mai putut sa-mi aduc aminte, oricat am incercat, de el cum era in viata. imi aparea mereu in fata ochilor imaginea aia groaznic de trista din biserica...
si ce spune biserica in cazul asta? ca daca e afectat corpul...ce? corpul oricum nu ramane intreg, ar trebui sa ne mumifice ca pe faraoni pentru asta. si nici atunci n-avem garantia ca rezistam asa, impaiati, pana la Judecata de Apoi.
si daca ma dezgroapa rudele dupa 7 ani si-mi ard oasele, nu-i tot aceeasi treaba? mai bine o fac de la inceput si scapa de-o grija. si nu-i mai supun nici pe ei la un "spectacol" sinistru.