A fi tolerant...

Chirila Carol a scris:

Cumva... sa permiti unui mar stridcat sa stea intr-o lada cu mere bune?

Prin ce putere determinam noi ce ar fi marul stricat?

Toleranta reprezinta asul din maneca atunci cand vrei cu adevarat sa mearga o relatie, sau pur si simplu sa poti comunica cu ceilalti.

Din nefericire atunci cand toleranta este unilaterala, cel intolerant devine un fel de asupritor. Si relatia se va construi deficitar pe umerii celui intelegator. Intrebarea e care sint limitele tolerantei? Oare propria demnitate? Ori chiar propria identitate?...

Cand traiesti in casa cu un om caruia nimic din ceea ce faci tu nu i se pare reusit ori important, incepi sa te intrebi cine esti.

Daydreamer a scris:

Prin ce putere determinam noi ce ar fi marul stricat?

Pai tind sa cred... ca se vede...

Schimbarea, radicalismul asta al tau l-am avut si eu pe vremea cand eram ceva mai tanara si inflacarata de anumite lecturi. Insa, viata iti va arata (daca vei vrea sa vezi) ca nu e chiar asa. Toleranta vine, cred eu, din smerenie. Iar smerenia necesita, printre altele, o anumita intelepciune care vine cu timpul si cu lectiile vietii. A fi tolerant nu inseamna a fi prostul satului care le inghite pe toate. Printre beneficiile tolerantei as enumera si acela de a nu-ti mai pierde timpul si nervii inutil sa explici unora ceea ce nu sunt capabili sa inteleaga in momentul in care tu tii mortis sa ii faci sa inteleaga.

toleranta este folosita de unii ca arma de manipulare... adica diplomatic iti spun sa ciocu' mic + vezi si politically corectness-ul... ideea este ca prin toleranta/ignoranta ajung sa te conduca minoritatile vezi (PNL+ UDMR) in acest moment ca si exemplu clar...

PS nu sunt d'ala anti-unguri and shit, dar vad ca devine o regula peste tot in lume ca majoritatea sa danseze dupa cum ii canta minoritatea... pai asta nu mai este democratie

Aleg sa fiu tolerant selectiv... sa imi folosesc creierul si sa judec ! Daca sunt mai radical, asta pentru ca m-am saturat de labele triste care imbratiseaza liberalismul si toleranta extrema care nu sunt altceva decat cealata fata a totalitarismului cand minoritatea decide pentru majoritate.

Cred ca formele brutale ale intolerantei sunt observabile, si sunt foarte repede blamate, etichetate ca atare- antisemitism, homosexuali, cu caracter religios, interrasial, interetnic, etc., insa cele insinuante, abia perceptibile sunt cele care iti rod si iti fac viata amara: un parinte care nu tolereaza un anumit tip de comportament, doar pentru faptul ca nu e traditional, un intelectual care nu tolereaza existenta altor idei decat ale lui, o femeie care nu tolereaza "existenta" altor femei, Mihai, care nu il tolereaza pe Danut, din banca a treia. Lucrurile astea trec uneori neobservate pentru ca cei care abuzeaza de ele isi pot justifica rational comportamentul; parintii- "nu se face, nu e moral", intelectualul- "din punctul meu de vedere, parerea ta este nula, pentru ca: 1, 2, 3", femeia- "sunt pur si simplu geloasa", Mihai- "nu-mi place de el pentru ca nu are masina ca a mea" (poate vi se pare pueril exemplul asta, poate si cele dinaintea lui, insa... de aici incepe) cu toate astea, sentimentul, emotia care se instaleaza in cel ce are parte de un asemenea tratament, sunt cam aceleasi: respingere, frustrare, furie.

Inca nu am citit tot ce s-a postat, dar o voi face. Momentan, am avut nevoie sa descarca ideea asta.

Nelinistita a scris:

Acum ca ne-am lamurit cum e sa fii intolerant... sa continuam. :giveheart:

Serios vorbind putem fi foarte toleranti atat timp cat nu ne este atins interesul personal. Cu un anumit nivel de cultura si cu o doza buna de simt al umorului poti tolera multe lucruri. Dar ce faci cand interesuol personal iti este atacat - cat de tolerant ramai?

Si un exemplu de intoleranta - cea interreligioasa. Intre crestini si musulmani, intre musulmani si evrei, intre crestini si evrei, intre crestinii ortodoxi si cei care aprtin unor secte, etc. Intoleranta exact intr-o zona care ar trebui sa ne invete mai multe despre toleranta.

Intoleranta interreligioasa mi se pare o mare prostie...fiecare avem dreptul sa ne alegem religia din care facem parte si care credem ca e mai potrivita pentru noi..de exemplu,am fost anul trecut intr-o tabara unde erau numai protestanti,eu fiind singura ortodoxa.nimeni nu s-a luat de mine,nici eu de ei,totul a fost OK.aici intervine si gradul de educatie al fiecaruia.

Broscuta_Fermecata a scris:

Schimbarea, radicalismul asta al tau l-am avut si eu pe vremea cand eram ceva mai tanara si inflacarata de anumite lecturi. Insa, viata iti va arata (daca vei vrea sa vezi) ca nu e chiar asa. Toleranta vine, cred eu, din smerenie. Iar smerenia necesita, printre altele, o anumita intelepciune care vine cu timpul si cu lectiile vietii. A fi tolerant nu inseamna a fi prostul satului care le inghite pe toate. Printre beneficiile tolerantei as enumera si acela de a nu-ti mai pierde timpul si nervii inutil sa explici unora ceea ce nu sunt capabili sa inteleaga in momentul in care tu tii mortis sa ii faci sa inteleaga. :giveheart:

Se face o frecventa si cu buna stiinta eroare intre termenii:

TOLERANTA si INGADUINTA.

La fel intre IGNORANTA si TOLERANTA

Noţiunea de toleranţă apare